Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Biblioteca Publică „Transilvania”
Leo BUTNARU
BIOBIBLIOGRAFIE
Partea a II-a
Ediţie îngrijită de Lidia Kulikovski, dr. conf. univ.
Indexuri auxiliare: Tatiana Donţu
Redactarea bibliografică : Taisia Foiu
Lector: Zinovia Marchitan-Butnaru
CUPRINS:
NOTĂ
TABEL CRONOLOGIC
EDIŢII APARTE
VERSURI ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII PERIODICE
ÎN ALTE LIMBI
PROZĂ ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII APARTE
ARTICOLE LITERARE, ESEURI PE TEME DE CULTURĂ ŞI ARTĂ
PUBLICISTICĂ, ARTICOLE DE ACTUALITATE
JURNALE
DIALOGURI, INTERVIURI CU LEO BUTNARU
DIALOGURI, INTERVIURI REALIZATE DE LEO BUTNARU
LEO BUTNARU – ALCĂTUITOR
VOLUME TRADUSE
TRADUCERI ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII PERIODICE
REPERE CRITICE DESPRE LEO BUTNARU
DESPRE CONFRAŢI
REFERINŢE ISTORICO – LITERARE
Indexuri auxiliare
Indexul de nume
Indexul de titluri
Indexul periodicelor
Notă
Bibliografia prezentă este dedicată poetului, prozatorului, eseistului, traducătorului, criticului şi istoricului literar Leo Butnaru.
Volumul vine în continuarea informaţiei inserate în cel editat, sub aceleaşi auspicii, în 1998 (Leo Butnaru, Biobibliografie), alcătuit de Maria Soltan şi îngrijit de Lidia Kulikovski, care cuprindea date de până la finele lunii noiembrie a anului apariţiei sale. Au fost aduse la zi (până în septembrie 2004, inclusiv) Tabelul cronologic, compartimentul Ediţii aparte şi introduse informaţiile mai vechi, care însă, din varii motive, fuseseră omise sau, la acea vreme, încă neidentificate, plus un substanţial florilegiu de referinţe istorico-literare ce ar putea fi utile criticilor şi istoricilor literari, profesorilor, studenţilor, liceenilor etc.
La baza aranjării materialului se află criteriul alfabetic.
Structura lucrării reflectă activitatea literară a lui Leo Butnaru şi include următoarele capitole: Notă; Tabel cronologic; Ediţii aparte; Versuri în culegeri şi ediţii periodice; În alte limbi; Proză în culegeri şi ediţii aparte; Articole literare, eseuri pe teme de cultură şi artă; Publicistică, articole de actualitate; Jurnale; Dialoguri, interviuri cu Leo Butnaru; Dialoguri, interviuri realizate de Leo Butnaru; Leo Butnaru – Alcătuitor; Volume traduse; Traduceri în culegeri şi ediţii periodice; Repere critice despre Leo Butnaru; Despre confraţi; Referinţe istorico-literare.
În capitolul Ediţii aparte a fost descris conţinutul lucrărilor cu indicarea paginilor.
În capitolul Versuri în culegeri şi ediţii periodice sunt indicate versurile poetului, publicate în presa periodică.
În capitolele următoare sunt trecute în revistă articolele literare, eseurile pe diferită tematică, dialogurile, interviurile, jurnalele ce reflectă viaţa şi creaţia autorului.
Criteriul de aranjare a materialului este cronologic, descrierile fiind în ordine alfabetică.
Materialele apărute cu caractere chirilice şi cele în limba rusă au fost transliterate conform STAS-ului 5309/1-89 Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine. Descrierile bibliografice au fost parţial adnotate şi executate conform STAS-ului Descrierea bibliografică a documentelor. Abrevierea cuvintelor s-a făcut conform STAS-ului 8256-82 Prescurtările cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice.
Pentru a facilita utilizarea lucrătii, au fost alcătuite indexuri auxiliare: Indexul alfabetic de nume; Indexul periodicelor; Indexul titlurilor operelor.
Limitele cronologice ale bibliografiei: 1998 – 2004. Selectarea surselor a fost încheiată la 1.09.2004.
Bibliografia va fi utilă celor interesaţi de activitatea literară a lui Leo Butnaru.
PE CREASTA VALURILOR
Leo Butnaru este un diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău şi de bine, adică într-o lume din scoarţă de măr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le înalţă Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu ştie să şi-l păzească pe al său, ceea ce înseamnă că este un poet adevărat.
Leo, ridică vâslele şi lasă vântul să te poarte spre limanul Nistrului românesc, spre Delta uimirilor ce le adună Europa lângă Ceatalul Ismail, spre misterele Carpaţilor.
Fănuş NEAGU
SUPREMELE UNIVERSITĂŢI ALE VERBULUI
În timp ce destul de multă lume literară de pe la noi îşi transformă zilele de lucru în duminici de „negrijă”, de indolenţă devoratoare de har şi caracter, poetul, prozatorul şi publicistul Leo Butnaru îşi preface în zile lucrătoare până şi duminicile, convins fiind că „superbele şi supremele universităţi ale verbului se fac în seriozitatea singurătăţii răbdătoare şi lucrătoare, instruire şi scris”...
Talent viguros, suflet ţinându-se „la cea mai superioară condiţie, cea a sublimului”, fascinat de „reînnoita disponibilitate a cuvântului de a sugera, în diverse moduri, mereu altceva”, „scriind bine într-o limbă cu o deplină circulaţie sufletească de mare amploare, cum este româna”, Leo Butnaru este unul din puţinii noştri scriitori căruia Ziua Literară de Mâine nu-i va cere să renunţe la vreuna din cărţile scrise.
Vasile ROMANCIUC
RĂSĂRIT DIN FULGER DE CREMENE
...Şi dacă ceilalţi, inclusiv subsemnatul, erau supuşi corvoadei şi rutinei ziaristice, Leo era, nu ştiu cum, privilegiat. Noi scriam despre komsomol, industrie, vitărit, întrecere (de care dacă nu... socialistă?), pe când Butnaru făcea cronici de film, artă plastică, teatru, critică şi eseistică literară.
Aşa se impusese el, prin ambiţia de care dă dovadă şi astăzi. La ora aceea, îi apăruse cartea de debut – Aripă în lumină – , care se deosebea substanţial de majoritatea poeziei scrise de colegii de generaţie. Pe mulţi îi publica, îi prezenta la cenacluri, vorbea pe marginea ciclurilor de versuri propuse pentru discuţie, le recenza cărţile, dar el scria altfel. Orice nou poem era în fond o mănuşă aruncată tradiţiei şi inerţiei de care suntem cuprinşi uneori. În cazul lui Leo Butnaru toate acestea se aliniau culturii universale şi lecturilor serioase făcute încă în anii de studenţie. O dovadă în plus este jurnalul Student pe timpul rinocerilor, referindu-se la perioada 1969-1972, adică până la întâlnirea noastră la „Tinerimea Moldovei”.
Poemele pe care le scrie Leo armonizează întru totul cu eseistica şi dialogurile pe care le susţine cu regularitate în presa noastră şi în cărţile lui. Spiritul polemic este prezent în orice carte a poetului. Şi dacă în poezii el polemizează cu tradiţia şi cu sine, cel de ieri, de alaltăieri, apoi în dialoguri se ia la harţă cu celălalt. Foarte corect observă prozatorul Fănuş Neagu că: „Leo Butnaru este un diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău şi de bine...” Eu aş adăuga că, în afară de barba sârmoasă şi copite de sidef, Leo mai are în firele argintate corniţe de diamant, care dacă nu sunt înfipte măcar imaginar în comoditatea şi cuminţenia călduţă a unui adversar sau a unei adunări oarecare, atunci se pot toci. Şi stăpânul nu le permite să înţepenească [...]
Toate cărţile lui Leo Butnaru sunt în fond nişte ieşiri de gladiator în arenă (spectaculoase –, de ce să n-o recunoaştem?), dar care deocamdată nu prezic scena fatală. Şi deşi e gladiator cu adevărat, are o predilecţie pentru blândeţea îngerilor.
Victor DUMBRĂVEANU
CU MÂNA PE UMĂRUL PRIETENULUI
Leo Butnaru este un luptător. L-am cunoscut rostindu-se ca un fin intelectual, l-am văzut dansând, dezlănţuindu-se frenetic, trăind bucuria dansului. Un anume savoir-vivre îi luminează chipul şi versul. Patima cu care descifrează taina poeziei este egală cu aceea a descoperirii misterului feminin. Constituţia sa fizică şi spirituală exprimă tandreţe şi forţă. Intransigent cu sine, intransigent cu ceilalţi, iubitor de sine, dar iubitor de prietenie. Trăieşte totul cu intensitate, încât ai crede că până şi supărarea îi face plăcere. Toate aceste însuşiri şi defecte fac din Leo Butnaru un poet veritabil, ce îmbină, în proporţii care dau verbului prospeţime, ironia cu liricul, ludicul cu dramaticul. „Gladiatorul” de Leo îşi deschide sufletul, în speţă cartea, cu mâna pe umărul colegului, întovărăşindu-se către mereu un alt liman, acel al iluziei necesare. Preţuiesc mult rafinamentul acestui artist care pipăie, în transă, farmecul indicibil al Poeziei.
Adi CUSIN
TABEL CRONOLOGIC
1949
La 5 ianuarie, în comuna Negureni din judeţul Orhei, s-a născut Leo Butnaru, ca fiu al lui Butnaru Teodor (n.1920) şi Butnaru Anastasia (n. Munteanu, în 1920).
1955-1967
Şcoala de opt ani din Negureni (1955-1963), după care învaţă, un an, în şcoala medie din comuna Chiţcani pe care o părăseşte din motivul că era subevaluat la unele materii. În 1964-1965 este elev al şcolii medii nr.11 „Ion Creangă” din Chişinău, însă, cu o lună înainte de încheierea anului de studii, se vede nevoit să abandoneze instituţia în cauză, pentru a se afla în preajma tatălui său care suportase două intervenţii chirurgicale complicate. În vara-toamna anului 1965 şi iarna-primăvara-vara lui 1966 munceşte ca electrician, constructor, pontator. În 1965 publică primele notiţe jurnalistice în ziarul raional din Sângerei. Studiile medii şi le încheie în şcoala din comuna Ciocâlteni, judeţul Orhei (1966-1967), fiind distins cu medalia de merit. La începutul anului 1967 debutează cu poezie în ziarul Tinerimea Moldovei. În luna iunie participă la un colocviu republican al tinerilor scriitori.
1967-1972
Facultatea de Filologie, Secţia Jurnalistică, a Universităţii de Stat din Moldova. Publică versuri şi articole în ziarele Tinerimea Moldovei, Moldova Socialistă, în revistele Cultura, Moldova şi în ziarul universitar, unde, periodic, întreţine rubrici. Călătoreşte în Rusia şi Ucraina. În luna octombrie a anului 1969 începe să ţină un jurnal, editat, peste trei decenii, cu titlul Student pe timpul rinocerilor. Scrie primele nuvele cărora li se tot amână publicarea, până le pierde prin căminele alumnilor sau, pur şi simplu, se dezice de ele. Va reveni la proză peste mai bine de 15 ani. Este un protagonist al cenaclurilor literare Eminescu (Universitate), Luceafărul („Tinerimea Moldovei”), Mioriţa (Biblioteca Republicană), celui de la Casa Tineretului din Chişinău. În 1971, la o şedinţă de cenaclu, apoi la o agapă post-cenaclieră, i se întâmplă să-l cunoască pe acerbul promotor al criticismului sociologist M. Novicov, aflat în vizită în Basarabia. Una din surprizele tinereţii sale – un „miraculos” autograf de la... Zaharia Stancu. De fapt, în egală măsură, acea dedicaţie i se datorează poetului Petru Zadnipru care, aflându-se în delegaţie la Bucureşti, s-a gândit, generos cum era, şi la foarte tinerii săi confraţi-neofiţi de la Chişinău. Pe pagina de gardă a volumului Cântec şoptit (1970) era scris: „Tov. Leo Butnaru, aceste pagini cu cuvinte, cu patimi”. Conotaţiile substantivului patimi erau multe şi discret-sugestive, de altfel ca şi un moto, la un poem, din acele timpuri, al lui Ion Gheorghe în Revista Luceafărul: „Ce mai faceţi prin străini, fecioraşi letini?” Din studenţie, este angajat redactor la Secţia Artă-Literatură a ziarului Tinerimea Moldovei. La 1 iunie 1970 publică primul interviu, fapt demn de menţionat, dat fiind că interviul/dialogul cu personalităţi ale literaturii şi artei va constitui una din preocupările şi izbânzile sale jurnalistice, „capitalizate” ulterior în volume care, după expresia academicianului Constantin Ciopraga, „ademenesc şi lasă urme... aduc informaţii preţioase şi date de ordin documentar”.
1972-1974
Ofiţer de infanterie motorizată. Publică versuri în Cultura, Nistru, Moldova, Tinerimea Moldovei. Continuă să-şi scrie jurnalul, peste ani intitulat Perimetrul cuştii, în preambulul căruia va nota: „Iar dacă ar fi să dedic cuiva anume jurnalul de faţă, primul gând mă duce la Domnia Sa Prozatorul Liviu Rebreanu şi la demnul, bărbatul, dar nefericitul său personaj Apostol Bologa, locotenent de origine română, cătănit într-o armată străină imperială”.
1974
De cum este lăsat la vatră, întreprinde o călătorie în Letonia, unde beneficiază de generozitatea prietenului său Leons Briedis. Revine în redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, avându-i de colegi pe scriitorii Nicolae Vieru, Victor Dumbrăveanu, Ioan Mânăscurtă, Haralambie Moraru, Tudor Marin. Împreună cu poetul Liviu Damian conduce cenaclul literar Luceafărul.
1975
Îi moare mama, memoriei căreia îi va dedica volumul său de debut.
1976
Primordiu editorial cu placheta de poezie Aripă în lumină (Ed. „Cartea moldovenească”) prefaţată de poetul Gheorghe Vodă, filotimul său susţinător întru o formulă modernă a scrisului. Se căsătoreşte cu Zenovia Marchitan, cineastă. Îl cunoaşte personal pe fulminantul poet Nichita Stănescu care, împreună cu criticul literar Mircea Tomuş, sosise la Chişinău. Publică prima încercare de dramaturgie pentru copii (Melcul şi semaforul). Călătoreşte în Tadjikistan.
1977
Devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a celei din Uniunea Sovietică. În luna septembrie, în urma promovării spre publicare a unui articol omagial despre M. Kogălniceanu, care contravenea liniei ideologice oficiale antinaţionale, este destituit din funcţia pe care o deţinea la Tinerimea Moldovei.
1978
Redactor de secţie la hebdomadarul Literatura şi arta.
1980-1981
Custode la Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului din Moldova. Pentru volumul de proză Prima dragoste (Ed. „Literatura artistică”, 1981) traduce nuvele de I. Turgheniev, I. Bunin şi Fazil Iskander. Călătoreşte în Ţările Baltice.
1981-1983
Redactor la Revista Noutăţi editoriale. Periplu jurnalistic prin Siberia şi Extremul Orient (1981).
1983
Îi apare cartea de poezie Sâmbătă spre duminică (Ed. „Literatura artistică”). Din acest an până în toamna lui 1989 este redactor, apoi şef de secţie la hebdomadarul Literatura şi arta.
1984
Purcede la realizarea unei serii de interviuri cu personalităţi ale literaturii şi artei din acele timpuri care, ulterior, vor constitui cuprinsul volumului Răspuns şi răspundere. Publică primele proze.
1985
Apare volumul de poezie Formula de politeţe (Ed. „Literatura artistică”).
1987
Obţine, în sfârşit, dreptul de a trece Prutul, însă nu înainte de a fi ţinut în şah de nervi la biroul de paşapoarte. La Bucureşti, în casa actorului şi scriitorului Arcadie Donose, face cunoştinţă cu celebrul cineast Ion Popescu-Gopo şi cu scriitorul Matei Vişnec.
1988
Apare volumul de poezie Duminici lucrătoare (Ed. „Literatura artistică”). Între timp, grupaje din versurile sale sunt traduse în limbile armeană, bulgară, gruzină, letonă, rusă, ucraineană.
1989
Apare cartea de poezii pentru copii Papucei cu felinare (Ed. „Literatura artistică”) şi primul său volum de dialoguri (interviuri) Răspuns şi răspundere (Ed. „Cartea moldovenească”). În august 1989 se gândeşte să-şi asume statutul şi situaţia de profesionist al scrisului şi pleacă din redacţia Literaturii şi artei unde, de la o vreme, nu se prea simţea în apele (şi... cernelurile) sale. Însă curând acceptă postul de consultant superior, apoi – consultant principal la Colegiul Pentru Traduceri şi Relaţii Literare. La invitaţia Uniunii Scriitorilor din Mongolia, hălăduieşte prin imensităţile stepelor genghis-haniene. În urma acestei călătorii, ca şi a celor precedente, va publica impresii situate la confluenţa de genuri a publicisticii, eseului şi prozei.
1990
Îi apare volumul de proză De ce tocmai mâine-poimâine? (Ed. „Literatura artistică”). Începând cu acest an, cu girul discret al lui Nicolae Manolescu, („Există de pildă în generaţia mai tânără, cum este Leo Butnaru, o reputaţie mai mică decât valoarea lui”, spunea celebrul critic literar într-un interviu), Laurenţiu Ulici, Aurel Rău, Marius Tupan şi Sergiu Adam, publică în cele mai prestigioase reviste din Ţară – România literară, Luceafărul, Steaua, Ateneu, Convorbiri literare, Contrapunct – fapt ce a constituit o pregnantă re-lansare a sa, de data aceasta – în întreg spaţiul şi contextul literar românesc. Până în 1993, este vice-preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Călătoreşte în Uzbekistan.
1991-1992
Îi apar volumul de poeme Şoimul de aur (Ed. USM), cel de proză pentru copii La desfrunzirea brăduţilor (Ed. Hyperion) şi cel de eseuri Umbra ca martor (Ed. „Hyperion”). Premiul Revistei Uniunii Scriitorilor din România Luceafărul pentru poezie, pe care s-a simţit onorat de a-l primi împreună cu poetul Cezar Baltag. Premiul Nichita Stănescu la Festivalul de Poezie Sighetu Marmaţiei. Premiul George Bacovia al Revistei Ateneu. La Editura Uniunii Scriitorilor din Moldova coordonează colecţia de succes Poezii de duminică al cărei antologator şi prezentator este. Pe durata a cinci ani aveau să apară florilegii din opera lui Bacovia, Blaga, Cotruş, Crainic, Em. Botta, Fundoianu, Goga, Macedonski, Minulescu, Pillat, Topârceanu, Vinea, Voiculescu, Labiş, Stănescu ş.a., într-un tiraj general de cca 250 de mii de exemplare. După convorbirea cu Andrei Pleşu, la Centrul de Arte „George Apostu” din Bacău, întrevede perspectiva unui volum de dialoguri cu ilustre personalităţi ale literaturii, artei şi culturii române. Călătoreşte în Turcia (Istambul, Ankara).
1993
Ioanid Romanescu îi prefaţează şi-i publică la Iaşi cartea de poezie Iluzia necesară (Ed. „Princeps”). Îi moare tatăl. Apare volumul de sinteză Puntea de acces (Ed. „Hyperion”). Premiul Revistei V.
1994
Tipăreşte cartea de dialoguri Spunerea de sine (Ed. USM; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). Este membru fondator al PEN-Centrului Internaţional din Moldova; membru al World Academy of Arts and Culture şi World Congress of Poets. Premiul Salonului Naţional de Carte Chişinău. Călătoreşte în Grecia, Turcia şi Bulgaria.
1995
Premii ale saloanelor de carte de la Chişinău, Cluj-Napoca şi Dragosloveni. Între timp, traduceri din poezia sa apar în limbile germană, macedoniană, rusă, sârbă ş.a.
1996
Redactor-şef al Revistei Moldova. Vizitează Austria. Invitat la Salonul de Carte din Europa Centrală şi Orientală din cadrul Festivalului din oraşul Die, Franţa.
1997
Este ales secretar al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România. Publică volumul de dialoguri Prezenţa celuilalt (Ed. „Litera”; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). Editura „Bălgrad” din Alba Iulia îi lansează cartea de poezie Vieţi neparalele. Apare ediţia-manuscris a plachetei de versuri Carantina maşinii de scris, ilustrată cu eseurile grafice ale autorului (B-ca municipală Hasdeu, colecţia Autograf, Chişinău). Inclus în antologia lui Laurenţiu Ulici O mie şi una de poezii româneşti. Nuvela Ultima călătorie a lui Ulysse este publicată în volumul antologic Iubiri subversive (cele mai bune povestiri ale anului 1997), lansat de editura bucureşteană „Alfa”.
1998
Apare volumul de poezie Gladiatorul de destine (Ed. „Cartea românească”; Premiul Uniunii Scriitorilor din România). În colecţia Poeţi români contemporani Editura „Eminescu” îi publică antologia Iluzia necesară (Marele Premiu „Marin Sorescu” al Festivalului Internaţional de Poezie Sighetu Marmaţiei). Îi apare cartea de proză Îngerul şi croitoreasa (Ed. „Clusium – Dacondes press”; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). Este editat volumul Leo Butnaru, Biobibliografie (Biblioteca municipală „B.P.Hasdeu”, Biblioteca „Transilvania”, Chişinău). Este inclus în antologia poeziei româneşti La masa tăcerii publicată în limba suedeză (Vid tystnadens born). I se acordă Premiul Special Pentru Poezie al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” (Cluj-Napoca). Premiul Salonului de Carte Chişinău. Participă la Festivalul Internaţional de Poezie de la Stockholm.
1999
Apare volumul de poezie Identificare de adresă (Ed. „Augusta”, Timişoara). Versuri traduse în limbile franceză şi slovacă.
2000
Apare jurnalul Student pe timpul rinocerilor (Ed. „Tipografia Centrală”, Chişinău; Premiul Salonului Naţional de Carte, Iaşi; Premiul Fondului Literar din Moldova). Publică volumul de poezie Lamentaţia Semiramidei (Ed. „Anthropos”, Timişoara). Elaborează volumul selectiv de poezie Metafore româneşti din Basarabia (Ed. „Cronica”, Iaşi). Călătoreşte în Ungaria.
2001
Îi apare cartea de poezii pentru copii Arlechinul şi delfinul (Ed. „Prut Internaţional”; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova la Salonul de Carte Pentru Copii, Chişinău). Este reales secretar al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România. Marile Premii ale Festivalurilor Internaţionale de Poezie de la Oradea şi Deva.
2002
Premiul Naţional al Republicii Moldova pentru cartea Lamentaţia Semiramidei. La Editura „Cartier” îi apare volumul de eseuri Lampa şi oglinda. Premiul Revistei Convorbiri literare, Iaşi. Editura „Prut Internaţional” îi lansează „biblio-bibeloul” Strictul necesar (colecţia „Cartea de vizită”). Publică volumul de proză pentru copii Ceasornicul din măr (Ed, „EMIA”, Deva; Premiul Salonului Internaţional de Carte Pentru Copii, Chişinău). Traduce un volum de poeme şi eseuri de Velimir Hlebnikov, autor pe care îl mediatizează intens în cele mai prestigioase reviste literare de pe ambele maluri ale Prutului. Grupaje din poezia sa sunt transpuse în limbile albaneză şi spaniolă.
2003
În colecţia „Biblioteca şcolarului” a Editurii „Litera Internaţional” îi apare antologia Altul, acelaşi. Editura „Prut Internaţional” îi publică volumul de nuvele şi scenete pentru cei mici Cu ce seamănă norii? (Premiul „Simpatia copiilor” la Salonul de Carte, Chişinău) şi pe cel de poezii Balul racului. La Editura clujeană „Dacia” îi apare cartea de versuri Pe lângă ştreang, steag şi înger, iar la „Fundaţia Culturală Poezia” (Iaşi) – volumul de prozopoeme Cetatea nu e gata de război. În traducerea sa, publică volumul de versuri al lui Ghennadi Ayghi Chipul-vânt (Ed. „Ivan Krasko”, Nădlac) şi pe cel de versuri şi eseuri al lui Velimir Hlebnikov Ochii din orbitele rănilor (Ed. „Ştiinţa”; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova ). Traduce un volum de poeme din René Char – şi acesta în contextul selecţiilor de versuri şi proză din creaţia a peste 50 de autori din întreaga lume, transpuse în româneşte pe parcursul a circa trei decenii şi apărute în diverse antologii şi florilegii. Premiul Revistei „Oglinda literară” (Focşani) pentru cel mai bun poem publicat în anul 2003. La invitaţia Uniunii Scriitorilor din China, cu un grup de colegi de pe ambele maluri ale Prutului, călătoreşte în Ţara Marelui Zid. Prefaţează volumele Cartea junglei şi Simple poveşti de Rudyard Kipling din colecţia „Biblioteca pentru toţi copii” a Ed. „Prut Internaţional”. Bursa de excelenţă a Fundaţiei Soros (Moldova).
2004
La Editura „Prut Internaţional” îi apare cartea de poezii pentru copii Căruţul cu îngeri (Premiul USM la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, Chişinău). Publică volumul de interviuri (dialoguri) Micşorarea distanţei (Ed. „Augusta”, Timişoara). Editura bucureşteană „Vinea” îi lansează volumul de poeme Sfinxul itinerant. În traducerea sa apare a doua carte de poeme de Ghennadi Ayghi, Alunecări de vise (Ed. „Ivan Krasko”, Nădlac). Elaborează antologia Traduceri din poezia universală (Secolul XX) (tandemul editorial ,,Ştiinţa”-,,Arc”). Prefaţează romanele Aventrile lui Gordon Pym de Edgar Allain Poe şi Pământ al oamenilor de Antoine de Saint-Exupéry („Prut Internaţional”). Premiul Festivalului „Duiliu Zamfirescu” (Focşani) pentru volumul de eseuri în manuscris Şlefuitorul de lentile. La Editura „Litera Intrenaţional” apare a doua ediţie a antologiei Altul, acelaşi, în partea ei secundă organizată pe nou şi adusă la zi, ceea ce o face diferită, în parte, de cea dintâi.
Vasile ROMANCIUC
BIBLIOTECILE
Lui Leo Butnaru
Aici vine sufletul
să se bucure, gândul
să muncească, vederea
să împrumute lumină
aici, în această oază
împuţinând deşertul
şi deşertăciunea,
înmulţind iubirea, speranţele
* * *
dacă n-ar fi, nu s-ar povesti,
dar este:
timpul dinlăuntrul unei biblioteci
este altul decât cel din afara ei
aici, într-o zi, creşti cât alţii, din afară,
într-un an, înr-un veac, într-o viaţă,
aici este
tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte
* * *
biblioteci – teci
pentru săbiile ascuţite
ale spiritului,
pentru săbiile neruginitoare
ale cuvântului –
aşa ar fi zis Alexandru Macedon
după ce a văzut în vis
viitoarea Bibliotecă
din viitorul oraş Alexandria
EDIŢII APARTE
1 ALTUL, acelaşi: [versuri; antol.]. – Ch.: Litera, 2003. – 382 p. – (Biblioteca şcolarului).
C u p r i n s: Tabel cronologic;
Aripă în lumină, 1976: Peisaj; Cu zgărzi în mână; Precum în vis, copii; Elegie pentru Nazim Hikmet; Precum pumnalul; Răvaş către Păcală; Motiv hispanic; Celei care pleacă zâmbind; Cuvinte şi anotimpuri;
Sâmbătă spre duminică, 1983: Miere; Podul; Dăruitorul de flăcări; Pretutindeni; Dragoste; Sâmbătă spre duminică; Solilocul aproape vesel al lui Omar Khayyam; Elegie disco; Floarea de speranţă;
Formula de politeţe, 1985: Fructul inexistent; La faţa locului; Portretul artistului în tinereţe; Înseninări; Beethoven; Iluzia necesară; Liedul rozei; Mică elegie; Iarna, ţărm din sud; Martin Eden; Tunelul albastru;
Duminici lucrătoare, 1988: Popas; Asta e realitatea; Tainic tulburând infinitul; S-a întâmplat; Conştiinţa de sine; Redescoperiri; Stea; Zicere de îndrăgostit; Şi totuşi; Lui Navoi; Încoace, mai spre sud; Despre şopârle; Socrate; Teze; După; Insriptio; Hamlet cel bătrân;
Şoimul de aur, 1991: Odată şi odată; Regula generală; Soarta ca o Şeherezadă; Şoimul de aur; Inimă anonimă; În faţa ultimei porţi; Şerpii de casă; Elină; Diogene; Sub steaua amăgirilor divine; Aspiraţie şi operaţie;
Puntea de acces, 1993: Între mizerie şi sărbătoare; Muzeu deasupra capului; Odiseu, Orfeu, sirena mitică şi sirena mecanică; Prag de iarnă; Bătăturile de cristal; Sub steaua amăgirilor divine; Suflet fără de odihnă; Un vis luxos; Ruga deznădăjduitului; Antiromanţă cu pasărea de fum; Alt vis; Fizionomie; Umbra hulubului ce se întoarce la cuib; Şi rosti Ioan-gură-de-aur; Aproape sonatină; Ţipăt; Destine în joc; Suspin; Stampă cu lună în răsărit; Stampă; Suvenir; Rondopastel; La vâsle! La vâsle!; Ipoteză; De Socrates; Ovoid; Canţonetă îndoliată; Pagodă; Funebru ştreang; Cinetică; În legătură cu acest eveniment; Fin de siècle; Hypatia;
Iluzia necesară, 1993: Antieseu; Vacarm; Fericiţi cei săraci cu duhul; Pauză; Măsălăriţa; O anecdotă primejdioasă; Măşti antice; Încălcarea proverbului; Viperă la apusul soarelui; Fără cuvinte; Metafizică; În caz de pericol; Ceasul cu corb; Nemăsurare; Ochii;
Vieţi neparalele, 1997: Invocaţie; Maxim şi maxima; Dublu etc; Ipoteze; Analogii; Fragment de palimpsest; Pericolul de a tripla; Scrum; Mult stil în cruzime; Vocativ; Înger de pază obosind la post; Reportaj cu un înger; Gând lucid; Proiectaţi faţă-n faţă; De la Röentgen la iniţiativă; Poem sugrumat; Poem de legătură; Poemul de identificare a propriului său protector; Descrierea situaţiei; În balconul Julietei; Ispita stingheritoare; Unduitoare, şerpuitoare; Între sat şi oraş; Supliciu; Frumoasa fără corp; Dadaism cu ocazia primei mele sosiri la Paris; Derrida; Spleen; Tehnică pe şenile; De măreţia munţilor înnebunind; Asemeni lui Socrate; Acordeonista; Despre Euripide; Legea şi legenda; În cele din urmă; Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Pe sub poduri înalte; Eboşă de autobiografie; Şi poate că;
Gladiatorul de destine, 1998: Cu mâna pe umărul colegului; Consolare; Scheletul de dinozaur; Dintr-un jurnal neoelin; De groază; Exod XIII; În preajma piramidelor; Un final aproape folcloric; Arhitectură salină; Ofiţerul stării civile; Un trandafir în nisip; Scrisoare închisă; Execuţia lui André Chénier; Trepăduşul sudului; Final amânat; Corul operei; Balerina şi poemul; Plus de atenţie; Animale de abator; Bu-bu-bu-bu!; În poarta pieţei; Dificultate cu o lozincă; La distanţă; Acces; În loc de postfaţă;
Identificare de adresă, 1999: Manifest P. P.-M; Deşi logica demonstrează contrariul; În ultimul timp; Campanie turistică în Gobi; Mă încumet; Bio-biblio-text; Harta Europei; Ambasade la Chişinău; Balada bătrânului poet; Zimbrul; Fifty-fifty; Deşi nu e vremea poveştilor; Pregeneză; La volumul „Sâmbătă spre duminică” (1983); Despre revoluţii; Şi totuşi acesta e omul; O, brad frumos!; Vremelnicii; Lăsare de sânge; Toamnă în Biblie; Vieţi neparalele II;
Lamentaţia Semiramidei, 2000: Când parţial învins; Botezul; Mântuitorul vine de la periferie; Lamentaţia Semiramidei; Mirare şi eroare; Chiar dacă; Concomitent; Veniţi; Metempsihoză; Zile şi tăceri; Corp (şi suflet) de literă; Partea a doua; Ce mai faci, ce mai crezi?; Impresionism senzitiv; Statorniciile Parisului; Viruşii; În cârje; Prolog ars poetica; Odă marelui cititor; Zeul căpos; Diptic; Şi poetul naivul; Calcar de ocarină; Fiica satului; În tainele visului; În banca şcolară; Chiromanţie; Posibil păcătuind; Frumoasa ori urâta fără corp; Probabil Lorelei; Simpozion; Echinocţiu păgân; Dagherotipie à la Daumier; Amiază de iulie; Perpetuare; Zi de zi; Nu da din coate; Scrânciob & sonor; Pătratul negru şi poemul alb; Imposibilitatea de a plânge; Afect cosmic; Dialectică; Psalm; Poet homines natos; Din cronica rozei vântului; Micşorarea distanţei;
Pe lângă ştreang, steag şi înger, 2003: Spectru; Cândva, În Parnasul Bucegilor; Poem sugrumat; Aşadar; Schepsis; Din timpuri fineseculare; Pe lângă ştreang, steag şi înger; Voluptatea explicativului; În zilele tale de nostalgii; Pe marginea poemului; De deportatio; Cartea Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Scrisoare liberă dintre rai şi iad; Comedia pesimistă; Marsupiu; Jaz de necaz; Drept de autor; Miez;
Papucei cu felinare (antologie pentru copii), 1989-2002: Versuri de la pitici; Maica Domnului; Veniţi la noi, dragi scriitori; Bunicul Ion Creangă; Cântec de leagăn; Ileana Cosânzeana; Zbughilă; Arlechinul şi delfinul; Portretul lui Gigel; Un ieduţ obrăznicuţ; Zburlici; Puiuţul de cămilă; Nenorocel; Un ciot şi jumătate; Papucei cu felinare; Nesăţiosul; Floarea; Pluteşte pe mare-o cisternă; Luptă japoneză; Balul racului; Florile dalbe; Cu uratul; Anul Nou s-a dus precum un vis; La menajerie; Un motan pe ocean; Desene animate; Manichiură; Pictoriţa; Vizită la maimuţică; Cinci bănuţi; Telescopul furnicii; Modelaj; Punţi între nepoţi şi Decebal;
Referinţe istorico-literare (în ordine cronologică) de: Şt. Hostiuc, I. Gherman, I. Romanescu, Th. Codreanu, A. Christi, Em. Galaicu-Păun, C. Ciopraga, V. Gârneţ, Gh. Istrate, M. Cimpoi, F. Neagu, V. Ciobanu, S. Bărbulescu, L. Grăsoiu, V. Romanciuc, I. Roşioru, Gh. Grigurcu, L. A. Cusin, S. Saka, G. Dorian, V. Milescu, I. Kovaci.
R e f e r i n ţ e:
2 CĂRŢILE săptămânii : (avanpremieră editorială) // Lit. şi arta. – 2003. – Nr. 39. – P. 8.
3 ROŞIORU, I. Altul, acelaşi:[prez.] // Contrafort. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 15.
4 SOVIANY, O. Un nou sentiment al realului // Luceafărul*. - 2004. – Nr. 34. – P. 4.
5 ALTUL, acelaşi: [versuri; antol.]. – Ed. a II-a. – Ch.: Litera Internaţional, 2004. – 332 p. – (Biblioteca şcolarului).
C u p r i n s: Tabel cronologic;
Aripă în lumină, 1976: Peisaj; Elegie pentru Nazim Hikmet; Precum pumnalul; Răvaş către Păcală; Motiv hispanic; Celei care pleacă zâmbind;
Sâmbătă spre duminică, 1983: Miere; Podul; Dăruitorul de flăcări; Pretutindeni; Dragoste; Sâmbătă spre duminică; Solilocul aproape vesel al lui Omar Khayyam; Elegie disco;
Formula de politeţe, 1985: Portretul artistului în tinereţe; Fructul inexistent; La faţa locului; Înseninări; Iluzia necesară; Mică elegie; Iarna, ţărm din sud; Afurisenia zidarilor de piramide; Tunelul albastru;
Duminici lucrătoare, 1988: Popas; Tainic tulburând infinitul; Redescoperiri; Stea; Şi totuşi; Încoace, mai spre sud; Despre şopârle; Socrate; După; Insriptio;
Şoimul de aur, 1991: Odată şi odată; Regula generală; Şoimul de aur; Inimă anonimă; În faţa ultimei porţi; Şerpii de casă; Elină; Diogene; Sub steaua amăgirilor divine; Aspiraţie şi operaţie;
Puntea de acces, 1993: Între mizerie şi sărbătoare; Muzeu deasupra capului; Odiseu, Orfeu, sirena mitică şi sirena mecanică; Prag de iarnă; Antiromanţă cu pasărea de fum; Umbra hulubului ce se întoarce la cuib; ...Şi rosti Ioan-gură-de-aur; Aproape sonatină; Ţipăt; Suspin; Stampă cu lună în răsărit; Stampă; Rondopastel; Ipoteză; De Socrates; Ovoid; Cinetică; În legătură cu acest eveniment; Fin de siècle; Hypatia;
Iluzia necesară, 1993: Antieseu; Vacarm; Fericiţi cei săraci cu duhul; Pauză; Măsălăriţa; Măşti antice; Încălcarea proverbului; Metafizică; În caz de pericol; Ceasul cu corb; Nemăsurare; Ochii;
Vieţi neparalele, 1997: Invocaţie; Maxim şi maxima; Ipoteze; Analogii; Pericolul de a tripla; Mult stil în cruzime; Vocativ; Înger de pază obosind la post; Reportaj cu un înger; Proiectaţi faţă-n faţă; De la Röentgen la iniţiativă; Poem de legătură; Poemul de identificare a propriului său protector; Ispita stingheritoare; Unduitoare, şerpuitoare; Între sat şi oraş; Supliciu; Dadaism cu ocazia primei mele sosiri la Paris; Derrida; Tehnică pe şenile; Asemeni lui Socrate; Acordeonista; Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Pe sub poduri înalte;
Gladiatorul de destine, 1998: Cu mâna pe umărul colegului; Consolare; Scheletul de dinozaur; Dintr-un jurnal neoelin; De groază; Exod XIII; În preajma piramidelor; Arhitectură salină; Ofiţerul stării civile; Un trandafir în nisip; Scrisoare închisă; Execuţia lui André Chénier; Final amânat; Plus de atenţie; Dificultate cu o lozincă; În loc de postfaţă;
Identificare de adresă, 1999: Manifest P. P.-M; Deşi logica demonstrează contrariul; În ultimul timp; Campanie turistică în Gobi; Mă încumet; Bio-biblio-text; Ambasade la Chişinău; Balada bătrânului poet; Zimbrul; Fifty-fifty; Despre revoluţii; Şi totuşi acesta e omul; O, brad frumos!; Lăsare de sânge;; Vieţi neparalele II;
Lamentaţia Semiramidei, 2000: Când parţial învins; Botezul; Lamentaţia Semiramidei; Mirare şi oroare; Veniţi; Zile şi tăceri; Ce mai faci, ce mai crezi?; Impresionism senzitiv; Viruşii; Odă marelui cititor; Zeul căpos; Fiica satului; Chiromanţie; Frumoasa ori urâta fără corp; Probabil Lorelei; Echinocţiu păgân; Imposibilitatea de a plânge; Afect cosmic; Din cronica rozei vântului; Micşorarea distanţei;
Pe lângă ştreang, steag şi înger, 2003: Spectru; Cândva, în Parnasul Bucegilor; Poem sugrumat; Aşadar; Schepsis; Din timpuri fineseculare; Pe lângă ştreang, steag şi înger; Voluptatea explicativului; În zilele tale de nostalgii; Pe marginea poemului; De deportatio; Cartea Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Scrisoare liberă dintre rai şi iad; Comedia pesimistă; Marsupiu; Jaz de necaz; Drept de autor; Miez;
Sfinxul itinerant, 2004: Intercontinental; Umbrele sufletelor; Ca o idee; Presupusul; Lira de azbest; Erau aşteptaţi zeii, dar; Lacustră meridională; Inutilitatea ochiului al treilea; Plecarea; Specimene Tusseaud’s; Reînhumare; Intermediar; Arcuri antinomice – piaţa înfrângerilor; Corolar anapoda; Ghilotina străvezie; Răs-timp; Remarca; Gest; Întârziatul; Fragment despre sens; Post-underground; Post-istoria ca impresionism; Alb de Voroneţ; Modificări; Între memorie şi oglinzi; Transonirism; Contra-cantos; Măslinul; O sărbătoare de pre-final; Locus; În cazul când; Ca şi cum pastorală, Stegarul Rilke; Şlefuitorul de lentile în vara crisalidelor; Fantezii monotorizate; Amplificare; Realcătuire; În cel mai bun caz, asemeni alchimistului; Din vacanţele de la Neptun; În preajma Vilei Stancu.
Referinţe istorico-literare (în ordine cronologică) de: G. Vodă, Şt. Hostiuc, I. Hadârcă, I. Gherman, I. Romanescu, Th. Codreanu, A. Larion, A. Christi, Em. Galaicu-Păun, D. Pricop, L. Papuc, F. Muscalu, C. Ciopraga, V. Gârneţ, Gh. Istrate, M. Cimpoi, V. Ciobanu, D. Stanca, F. Neagu, I. Mărgineanu, Em. Galaicu-Păun, V. Dumbrăveanu, L. Grăsoiu, V. Romanciuc, N. Savin, P. Scutelnicu, N. Panaite, I. Roşioru, C. Apostoleanu, Gh. Grigurcu, L. Alexiu, C. Chincea, S. Saka, G. Dorian, V. Milescu, L. Vasiliu, M. I. Diaconu, A. Cusin, A. Dobre, B. Cioculescu, C. E. Brebu, Em Marcu.
6 ARIPĂ în lumină: [versuri] / pref. de Gh. Vodă. – Ch.: Cartea mold., 1976. – 84 p. – (Debut).
C u p r i n s: Continuitatea poeziei (pref.); Contur pentru biografie; Floarea Moldovei; Pace; Drumul fecioarei; Eveniment; Aripile de cândva; Creion; Luni; Dorul de sat; Viziune modernă cu cer şi rachete; Floarea soarelui; Culoare; Cu zgărzi în mână; Fărâme; Folclorică;; Precum un vis; Cadenţe pentru patrie, iubită şi prunci; Din suflet; Meşterul; Spre noi; Elegie în roşu; Amintire; Grâul; Trebuie; Îndemn; Larisa; Dragoste; Fratele sufletului meu; Legendă; Fructe în copilărie; Ploaie; Elegie optimistă pentru Nazim Hikmet; Spinul ca un pumnal; Ploaie după război; Deschide uşa; Să rămână lumina!; Încă un codru; Motorul, Hermes; Metamorfoză în apropiere de Baku; Schiţă de scenariu pentru un film cu desene animate; Scrisoare către Păcală; Eroare; Porumb; Motiv spaniol; Amurg; Cer; Miros de pâine nouă; Născuţi după război; Ziua culesului de fructe; Stea la pieptul tău; Nedespărţiţi; Viţă de lumină; Cea care pleacă zâmbind; Septembrie; Academie; Muntenii; În taină; Geografie; Urare; Şase, cinci, patru; Ploile îşi scurg...; Noapte în Leningrad; Bucurie de
toamnă; Aripă în lumină; Cântec în faţă; Întâlnire prietenească cu viforul; Diptic chişinăuian; Refren de imn; Cuvinte şi anotimpuri.
7 ARLECHINUL şi delfinul: [poezii, ghicitori pentru copii] / il. de V. Harabagiu. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 32 p.
C u p r i n s : Versuri de la pitici; Veniţi la noi, dragi scriitori; Bunicul Ion Creangă; Ţara noastră; Cântec de leagăn; Ileana Cosânzeana; Zbughilă; Arlechinul şi delfinul; Iată cum a concertat circul ambulant; Portretul lui Gigel; Zburlici; Un ieduţ obrăznicuţ: Nenorocel; Puiuţul de cămilă; Vulturul pierdut în ceruri; Un ciot şi jumătate; Papucei cu felinare; Nesăţiosul; Floarea; Pluteşte pe mare-o cisternă; Luptă japoneză; Balul racului; La circ să râzi se poate; Cu uratul; Câte anotimpuri?; Florile dalbe; Anul Nou s-a dus precum un vis; Ce este o ghicitoare?; El nu arde; Bâzâie în coridor; Hai, încearcă, frăţioare; O umbrelă cu dantelă; În lăbuţa ei molcuţă; Este neam cu bicicleta; Care gâză zburătoare?; Podul; Când vrem noi, se luminează.
C r o n i c i, r e f e r i n ţ e:
8 NASTASIU, V. „Veniţi la noi, dragi scriitori...” // Florile dalbe. – 2002. – Nr. 19. – P. 7.
9 ŢURCANU, L. Cartea pentru copii // Semn (Bălţi). – 2002. – Nr. 1-2. – P. 10.
10 BALUL racului: [poezii şi ghicitori pentru copii] / il. : V. Raţă. – Ch.: Prut Internaţional, 2003. – 16 p. – (Poezii de seama voastră).
C u p r i n s : Ileana Cosânzeana; Cântec de leagăn; Portretul lui Gigel; Un ieduţ obrăznicuţ; Zburlici; Puiuţul de cămilă; Balul racului; Nesăţiosul; Floarea; Papucei cu felinare; Un ciot şi jumătate; La circ să râzi se poate; Ce este-o ghicitoare?; El nu arde; În lăbuţa ei molcuţă; Care gâză zburătoare?
11 BIOBIBLIOGRAFIE: [viaţa şi activitatea lui L. Butnaru] / ed. îngr. de L. Kulikovski; alcăt. Maria Soltan]. – Ch.: Prag-3, 1998. – 160 p.
C u p r i n s: Cuvânt introductiv; M. Cimpoi: „Leo Butnaru şi cultul „frontierei”; Tabel cronologic; Ediţii aparte; Versuri în culegeri şi ediţii periodice; În alte limbi; Proză în culegeri şi în ediţii periodice; Publicistică; Dialoguri, interviuri; L. Butnaru – alcătuitor; Traduceri; Recenzii la opera lui L. Butnaru; Repere critice despre L. Butnaru; Interviuri; L. Butnaru în dialoguri; L. Butnaru despre confraţii de breaslă; Indici auxiliari; Index alfabetic de nume; Index alfabetic de versuri.
12 CARANTINA maşinii de scris: [versuri; cu eseurile graf. ale aut.]. – Ch.: Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, 1997. – 30 p. – (Autograf).
C u p r i n s: Vieţi neparalele; În aşteptarea lui Homer; Despre Euripide; Asemeni lui Socrate; Cu înţelegere, pentru nefericita ta colegă Safo; Ispită stingheritoare; Amintiri în detaliu; Spirit; Cândva; Călugăriţa; Îngerul; Pe sub poduri înalte; Haş; Îngerul nostru; Alb inutil; Statuia leului din San Marco; Sacrilegiu; Săpânţa; Gând lucid; Urme în amestec; Sens; Dublu etc.; Haiku; Şi vântul; Analogii; Agitat liliac în zbor; Ploaie; În cele din urmă; Descrierea situaţiei; Dincolo; Amour (în franceză); La règle (în franceză); Liubav (în sârbă); Pravilo (în sârbă); Hamlet d. A (în germană); Regula generală.
13 CĂRUŢUL cu îngeri: [versuri pentru copii] / il.: V. Dabija. – Ch.: Prut Internaţional, 2004. – 32 p.
C u p r i n s : Icoane; Punţi între nepoţi şi Decebal; Cântec; Căruţul cu îngeri; Domn slăvit şi sfânt; Poetul; Când vine o poezie? Ursul şi magnetul; Furnica inventivă; A privi şi a şti; Răvaşul; Fără a bea ceaiul kaki; Dactilografa; Despre inginerul şi turnul Eiffel; Piersicul şi curcubeul; „Zebrele” oraşului; Opt micuţi cu mirea-n burţi; Şi da, şi nu; Girueta; Girafa, girueta, girofarul; Am ajuns să înţeleg ce spune pisicul berc; Meci de polo; Poem cu panda; Creioanele de altădată; Nu râde de râs!; Ping-pong; Broasca şi locomotiva; Ce să fac?; Vocile din curtea noastră; Enigmatica jivină ce se teme de lumină; Spre atenţia plângăcioşilor; Gama do-major; Păstor în Filipine; Ion-pion; Ghicitori şi ghicitoare; Morsa la frizerie; Un telefon de la Münchhausen; Dacă soarele e lipsă; Nu a fost, nu s-a-ntâmplat; Vârsta corbului; Papagalul Ara; Şoarecele englez; Zoopoezie scrisă la menajerie; Coada-subiect; Elefantul huştiuliuc; Problema cu lei; Doi dungaţi ce nu sunt fraţi; Domnul de la polul nord; Insomnie; Ştefan cel Mare vorbind către nepoţi; Caii străbunilor arcaşi; Moş Crăciun-scriitorul; Biblioteca; Veniţi la noi, dragi scriitori.
14 CEASORNICUL din măr: [nuvelete pentru copii] / il.: R. Roşianu. – Deva: EMIA, 2002. – 24 p. – (Poveştile copilăriei).
C u p r i n s : Cu ce seamănă norii; Punguţa cu patru bani; Făcătorii de cuvinte; Vrăbiuţa uitucă; Ceasornicul din măr; Cuibul ciocârliei; Despre lei, tigri şi litera „O” cu care începe cuvântulş „OM”; La desfrunzirea brăduţilor.
15 CETATEA nu e gata de război: [poeme, prozopoeme] / prez. pe ultima cop. de Adi Cusin. – Iaşi: Ed. Fundaţiei Culturale Poezia, 2003. – 132 p.
C u p r i n s : Pe cont propriu; Parisul, fotbalul şi poetul; Imposibilul numitor comun; Nemuritorul comun; Depăşirea de scop; Imposibila remiză; Cetatea nu e gata de război; Creştineşte; Cartagina gândurilor; Stan şi Don; Pare-se, roata; Vămile; Ambasade la Chişinău; Domnul Perpessicius; Un vis luxos; De ce i-ar fi teamă?; Casă nouă; Ziua a şasea dus-întors; Călătoria cu timbrul; Păpuşa-boccea; O ecuaţie; Intersecţii; Domi militaeque; Cu Trakl; Fişă; Propoziţii; Petulanţă; Descumpănitoarea insomnie; Hypatia; Revenirea din războiul de o sută de ani; Moft sentimental; Nasul Cleoptar(i)ei sau minus un eveniment; Îngerul minus unu; Îngerul păzitor părăsindu-şi postul; Alt subiect cu arhangheli de pază; Profa şi liceanul; În caz contrar; În banca şcolară; Antiromanţă cu pasărea de fum; Cândva, adolescenţa; Însinguratul Hemafroditos, azi; Simpozion; Femeia zburătoare; Cap şi pajură; Balerina cheală; La gura metropolitanului; Ceva ce nu intră în nici o formulă; Atenţie! Să nu cădem în cursă; Teba destinelor; Piaţa înfrângerilor; Strigăt în abis; Marele; Ceva-cineva de dată recentă; Plecarea din preajmă; Indicaţii de regie; Ceasul cu corb; Ultimatum; Cenuşiu-egalizator; Din calendarul legendelor; Unul dintre noi; Sepia scrisului; Index; Scris în par(ad)is; Initium.
R e f e r i n ţ e:
16 CUSIN, A. Cetatea nu e gata de război // Contrafort. – 2003. – Nr. 12. – P. 15.
17 PREZENTAREA volumulului :[cop. şi un cuvânt de Gh. Grigurcu] // Sud-Est cultural. – 2004. – Nr. 1. – Cop. a IV-a.
18 VODĂ, A. Cetatea nu e gata de război // Ex Ponto (Constanţa). – 2004. – Nr. 1. – P. 99-100.
19 CU CE seamănă norii?: [nuvele şi scenete] / il.: I. Oleinik. – Ch.: Prut Internaţional, 2003. – 32 p.
C u p r i n s : Cu ce seamănă norii; Punguţa cu patru bani; Vrăbiuţa uitucă; Ceasornicul din măr; La desfrunzirea brăduţilor; Hai să facem împreună cuvinte noi!; Cuibul ciocârliei; Despre lei, tigri şi litera O cu care începe cuvântul OM; Melcul şi semaforul; Cântecul.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
20 ATANASOV, M. Leo Butnaru: Cu ce seamănă norii? // Capitala. – 2003. – Nr. 41. – P. 16.
21 NASTASIU, V. Învăţaţi arta genurilor!... // Florile dalbe. – 2003. – Nr. 21. – P. 8.
22 DE CE tocmai mâine-poimâine?: [nuvele]. – Ch.: Lit. artistică, 1990. – 222 p.
C u p r i n s : I. Muzeul satului: – Nume uşor de ţinut minte; Salbele; De ce tocmai mâine-poimâine?; Benone; Vorbind cu pasărea; Suflet din cărţi; Muzeul satului; II. Deznodământ neprevăzut: – Orfeu; Situaţie incomodantă; Bătălia călimărilor; Terasa; Mozaic de gheaţă; Deznodământ neprevăzut; O mie de cuvinte sau viaţa lui Flu; Însemnările omului-cangur sau intimitatea în jumătate de oră; III. Copiii coboară în plină zi: – Vânătoarea de vrăbii; Punguţa cu patru bani; Cu ce seamănă norii?; Ceasornicul din măr; „Hai, hau!!”; Copii coboară în plină zi; Ce mai faci, Cipriană?
23 DUMINICI lucrătoare: [versuri]. – Ch.: Lit. artistică, 1988. – 242 p.
C u p r i n s : Monumente intime: Ceremonia primară; Uite cireşele, roşul cireş; Dulce izgonire; Început de iunie; Temă matinală; Cadru campestru; Coroane de livezi; Schimbarea la ochi; Efigii; După chindie; La hotarele cerului înstelat; Ecou pe valea Răutului; La Tănătari; Roşu şi gri; Miere; Portretul tractoristului; Monumente intime; Respirând; Septembrie la Căpriana; Cutremurat, vorbesc de cronicari; Doină şi horă, origine; Flori de grâu; Şoapte din lut; Negurenii de demult; Pornit pe urme; Şi dacă orice drum e o tulpină; În plină lumină de grai; Cum să mai rezistăm în faţa stelei, dacă?; Urare la steaua-pruncă; Pământ şi Cosmos; Aer de-acasă;
De pacea Pământului: Fericita întârziere; Podul; Codrii tineri; Umbră din primul război mondial; Îndrăgostiţi în zorii lui 22 iunie 1941; Elegie, 1945; Pe o carte de Ungaretti; Eternă precum Universul; Clipă din viaţa Dăruitorului de flăcări; Pentru turişti, primăvara; Din veacul XX; Alb de vişin; Culegători; Pace; Trandafiri în uşă; Cântec simplu; Odă vântului; Trăpaşul bătrânului lăptar; Vis de pace; Până la Columb; Omul-gândire; Nu-ţi cruţa sufletul. Cu el; Răvaşul cu asemănări;
Clipa următoare: Clipa următoare; În zori, la cruciş de străzi; De-aş culege 1949; Pecete de purpur; Tectonica verbului; Mângâietoare cu adevărat; Pretutindeni; Dragoste; Seara, piersicul; Tinereţe, floare de salcâm; Sâmbătă spre duminică; Zvonire de za; Despre poezia modernă; Jar; Că toamne ce-au trecut nu m-au schimbat; Elegie disco; Perle; Semn de bun augur; Supralumină; Suburbie chişinăuiană; Fotografiile adolescenţei noastre; Durate; Nu-i ceas cu cuc ritmul firii;
Vitraliu pe oglindă: Vitraliu pe oglindă; Întreabă; Puteri să aibă; Pe o clipă oprim clipa frumuseţii; Fericit, fără să-mi explic fericirea; Pana păsării Phoenix; Urma lui Milescu-Spătaru; Urătorii din vânt; Oricine; Sonet secund pe aceeaşi temă; Permanenţă; Nopţile povestitorului; Acarul; Ipotezele admise; Solilocul aproape vesel al lui Omar Khayyam; Vele; În gazdă la Vilkov; Floarea de speranţă.
24 FORMULA de politeţe: [versuri] / pref. de Gh. Vodă. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 80 p.
C u p r i n s : Un dor de armonie (pref.). – P. 3-5;
Formula de politeţe:– Aproape declaraţie; Preludiu; Mică, precum puiul de albină; Temă de demult; Aici, pe acest pământ; Plăpândă brânduşă – strop de mister; Formula de politeţe; Răzbate, se înalţă soarele; Răvaşul despre luminosunete; Prinos; Transmiterea uimirii la distanţă; La această masă; Iunie; La faţa locului; Mişcarea – temeiul cântării de azi; Alb şi roşu; Poem de laudă pentru floarea soarelui; Sentiment matinal; Metafora – un reportaj din spaţii; Sfârşit de august; Parcă de puţine ori?; Snop de grâu; Grijă; Plugul, obiect de muzeu; La Moldova; Arpegiu rememorat; Podeţ peste Cubolta; Cerbii; Nopţi albe; Mereu anticipată, primăvara; Mesaj;
Farul din largul mării: – Drumul; Răvaş; Sonatină; Chip tânăr reflectă zorii; Fior; Grădină străveche; Şapte zori precum o dimineaţă; Cineva-economul; Portretul artistului în tinereţe; Sorcova; Când vezi undeva; Ziuă; Poziţie; Înseninări; Viaţa e un Beethoven gigant; Cactus înflorit; Farul din largul mării; Privirea ta; Necesitate; Supravieţuire; Liedul rozei; Fulgerul, timpul; Din pridvor cobori şovăitor; Hulubiţa; Calul cu gâtul de lebădă; Nostalgia, fragilă canoe; Tăcere de aur; Puţin grotesc; Mică elegie; Cântec; După înfundatele sunete; Ziua-hotar; Iarna, ţărm din sud; De călăuză; Starea de contraargument;
Al treilea pol magnetic: – Motto; Vele; Cântecul zidarilor de piramide; Prometeu şi acvila; Shakespeare; Secolul XVII; Firesc; Mozart fără Salieri; Despre un simbol; Pe un manuscris aflat în chilii; Martin Eden; La biografia lui Artur Lundkvist; Hikmet; Din memorie; Odă sticlei de geam; Nu rană; Atac; Ecologică; Privighetoarea păcii; Predecesorii, continuatorii; Când privim minunile naturii; În numele binelui; Să nu se pună punctul final; Rodin. Statuia gânditorului; Globul fără de moarte; Bunul bumerang al speranţei; Al treilea pol magnetic.
25 GLADIATORUL de destine (sau bal (de)mascat): [versuri] / prez. pe ultima cop. de Fănuş Neagu. – Bucureşti: Cartea Românească, 1998. – 60 p.
C u p r i n s : Cu mâna pe umărul colegului (în loc de pref.); Cinci silabe; Consolare; Redeschiderea bisericilor în Basarabia; Sfârşit de secol la Chişinău; Scheletul de dinozaur; Dintr-un jurnal grec; Îmbărbătându-l pe Adam; Impresionism aproape politic; Stampă; Spune şi tu; În proţap; De groază; Poem select; Exod XIII; Orient; Hieroglifa vorbitoare; În preajma piramidelor; Un final aproape folcloric; Prolog pascal; Automodelaj, 1963; Două metafore „şaptezeciste”; Pe culmile Apusenilor; Erotică; Arhitectură salină; Ofiţerul stării civile; Un trandafir în nisip; Scrisoare închisă; Puţin spus dezamăgire; Amintire în mov; Leşin în Piaţa Roşie; Execuţia lui André Chénier (1794); Vis rău; Trepăduşul sudului; Final amânat; Corul operei; Balerina şi poemul; Principiul de bază; Plus de atenţie; Animale de abator; Bu-bu-bu-bu!; În poarta pieţei; Ca într-un zid; Mărturisind; Mundis; Contrariat; Dificultate cu o lozincă; La distanţă; Acces; În loc de postfaţă.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
26 DOBRE, A. Despre rosturile lumii // Luceafărul. – 2003. – Nr. 42. – P. 6.
27 GALAICU-PĂUN, Em. Un gladiator (de)mascat // Flux. – 1998. – 11 dec.
28 GRĂSOIU, L. Pe cont propriu // Luceafărul. – 1999. – Nr. 23. – P. 7.
29 ROIBU, N. Gladiatorul de destine // Flux. – 1999. – 3 iun.
30 GLADIATORUL de destine: [prez.] // Sud- Est. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 124-125.
31 IDENTIFICARE de adresă: [versuri]. – Timişoara: Augusta, 1999. – 68 p.
C u p r i n s : Manifest P. P.-M. (în loc de pref.); Deşi logica demonstrează contrariul; Răvaş către o tânără colegă; În ultimul timp; Campanie turistică în Gobi; Mă încumet; Bio-biblio-text; Harta Europei; Ambasade la Chişinău; Balada bătrânului poet; Zimbrul; Influenţă Caragiale; Fifty-fifty; Deşi nu e vremea poveştilor; Pauze contramandate; Pregeneză; Adnotare la volumul „Sâmbătă spre duminică” (1983); César Vallejo; Despre revoluţii; Cernobâl; Ghicitoare tristă; Şi totuşi acesta e omul; Safo ou bien la barque ivre sau dragoste între poeţi; Versante sau jenă ars poetica; Ubu rex; O, brad frumos!; Triptic de Crăciun; Antieseu în reluare; Vremelnicii; Misă; Lăsare de sânge; Toamnă în Biblie; Vieţi neparalele, II; Itinerar critic – opinii de: C. Ciopraga, M. Cimpoi, I. Romanescu, Gh. Istrate, F. Muscalu, Th. Codreanu, D. Pricop, L. Papuc, V. Ciobanu, A. Larion, Em. Galaicu-Păun, D. Stanca, A. Christi.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
32 BANTOŞ, A. Identificare de adresă // Limba Română. – 2000. – Nr. 1-2. – P. 118.
33 BĂDĂRĂU, G. Indentificare de adresă // Convorbiri lit. (Iaşi.) – 2000. – Nr. 1. – P. 41.
34 CHINCEA, C. Un mare poet al firesculu // Luceafărul. – 2000. – Nr. 41. – P. 10-11; Lit. şi arta. – 2001. – Nr. 23. – P. 5.
35 GRIGURCU, Gh. Ironie şi patetism // Poezia română contemporană. Vol .I. – Iaşi, 2000. – P. 155-159; România lit. – 2000. – Nr. 3. – P. 4.
36 IDENTIFICARE de adresă: [prez.] // Sud-Est. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 124-125.
37 ORLEA, C. Identificare de adresă: abatorul memoriei // Semne (Deva). – 1999. – Nr. 3-4. – P. 8.
38 PANAITE, N. Mă dai afară din pământ // Convorbiri lit. – 1999. – Nr. 7. – P. 43.
39 ROMANCIUC, V. Leo Butnaru: „Identificare de adresă” // Luceafărul (Ch.). – 1999. – 26 nov. – P. 10.
40 ROŞIORU, I. Identificare de adresă // Convorbiri lit. – 1999. – Nr. 7. – P. 40.
41 ILUZIA necesară: [poeme; antol.] / postf. de M. Cimpoi. – Bucureşti: Eminescu, 1998. – 110 p. – (Poeţi români contemporani).
C u p r i n s : Aripă în lumină, 1976: Peisaj; Precum într-un vis, copii; Pumnal; Motiv hispanic; Răvaş către Păcală; Celei care pleacă;
Sâmbătă spre duminică, 1983: Dragoste; Podul; Dăruitorul de flăcări; Elegie disco; Sâmbătă spre duminică;
Formula de politeţe, 1985: Prinos; Recitativ; Portretul artistului în tinereţe; Liedul rozei; Iarna. Ţărm din sud; Afurisenia zidarilor de piramide; Tunelul albastru; Iluzia necesară; Mică elegie;
Duminici lucrătoare, 1988: Popas; Socrate; Conştiinţa de sine; Încoace, mai spre sud; Deşertăciunea deşertăciunilor; Omul din oglindă; Hamlet cel bătrân;
Şoimul de aur, 1991: Odată şi odată; Şoimul de aur; Inimă anonimă; Diogene; Disecţie; Sub steaua amăgirilor divine;
Iluzia necesară, 1993: Copii din flori; Anonimatul din culise; Tur de orizont; Încălcarea proverbului; Viperă la apusul soarelui; Vexaţiune; În caz de pericol; Cronobiologie;
Puntea de acces, 1993: Muzeu deasupra capului; Capriciul 13; De la ecuatorul vârstei; Lied; Umbra hulubului ce se întoarce la cuib; La înflorirea viei; Suspin; Stampă cu lună în răsărit; Tuş; Deghizare; De Socrates; Temă cu Pan; Canţonetă îndoliată; Cinetică; Paradox (aproape) ecologic; De după gard; În legătură cu acest eveniment; Spaţii paralele; Stampă;
Pe lângă ştreang, steag şi înger (poeme noi, 1993 – 1995): Socrate; Zeul căpos; Înger de pază dând înconjur fiinţei tale; Ispită stingheritoare; Haş; Supliciu; În tainele visului; Invocaţie; Simpozion; Scrâşnet de măsele; Mirare şi oroare; Pe lângă ştreang, steag şi înger; Alb inutil; De la Röentgen la iniţiativă; Imposibilitatea de a plânge; Scrum; Vocativ; Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Mult stil în cruzime; Magda; Proiectaţi faţă-n faţă; În cele din urmă; Ablativul absolut; Spleen; Gând lucid; Frumoasa fără corp;
Poetul iluziei necesare (postfaţă) de M. Cimpoi.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
42 ILUZIA necesară: [prez.] // Sud-Est. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 124-125.
43 ILUZIA necesară / pref. de I. Romanescu. – Iaşi: Princeps, 1993. – 54 p. – (Biblioteca de poezie).
C u p r i n s : Poezia fără complexe (pref. de Ioanid Romanescu); Antieseu; Vexaţiune; La faţa locului; Vacarm; Portretul artistului în tinereţe; Odată şi odată; Dragoste; Spasm; Copii din flori; În faţa ultimei porţi; Anonimatul din culise; Fericiţi cei săraci cu duhul; Inimă anonimă; Elegie; Stea de toamnă; Pauză; Tur de orizont; Urcând, coborând; Măsălăriţa; Istorie cu duci; O anecdotă primejdioasă; Două măşti antice; Încălcarea proverbului; Viperă la apusul soarelui; Păcatul originar şi original; Între mizerie şi sărbătoare; Iarna, ţărm din sud; Fără cuvinte; Metafizică; În caz de pericol; Popas; Ceasul cu corb; Nemăsurare; Ochii; Cronobiologie; Retro-proiecţie; Eternitatea sincopată; Fizionomie; Suflet fără odihnă; În derivă; Iluzia necesară; Regula; Disecţie.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
44 CHRISTI, A. Poezie fără cuvinte // România lit. (Bucureşti). – 1993. – Nr. 44. – P. 5.
45 CIOPRAGA, C. Iluzia necesară // Dacia lit. (Iaşi). – 1994. – Nr. 12. – P. 43.
46 CODREANU, Th. Poezie de filigran // Literatorul (Bucureşti). – 1993. – Nr. 41. – P. 4.
47 GALAICU-PĂUN, Em. „EdgarPoetice jocuri” // Poezia de după poezie. – Ch., 1999. – P. 61-66.
48 ISTRATE, Gh. Leo Butnaru: „Iluzia necesară” // Curierul românesc (Bucureşti). – 1994. – Nr. 9. – P. 9.
49 ÎNGERUL şi croitoreasa: [nuvele] / postf. de M. Cimpoi. – Cluj-Napoca: Clusium, 1998. – 157 p.
C u p r i n s : Eterna reîntoarcere (pref. de Mihai Cimpoi); Orfeu; Safo; De ce tocmai mâine-poimâine?; Embrionul de înger; Un porumbel lovindu-se de clopot; Salbele; Benone; Vorbind cu pasărea; Nume uşor de ţinut minte; Păpuşa-boccea; Poemul din cartuş; Îngerul şi croitoreasa; Terasa; Situaţie incomodantă; Ivan şi Ioana; Dinspre şoaptă către strigăt; Le jeu des perles de verre; Îngerul păzitor părăsindu-şi postul; Balerina cheală; Ultima călătorie a lui Ulysse; O ecuaţie; Între paranteze de speteze; O mie de cuvinte sau viaţa lui Flu;
Dialog Sergiu Adam – Leo Butnaru: „Relaţiile scriitorului cu politica şi, parţial, cu societatea sunt imanent conflictuale”.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
50 APOSTOLEANU, C. Îngerul şi croitoreasa // Tomis (Constanţa). – 1999. – Nr. 9. – P. 6.
51 BĂRBULESCU, S. Sincronizare şi diferenţiere // Luceafărul. – 1998. – Nr. 40. – P. 10; Limba Română. – 1999. – Nr. 6. – P. 86-87.
52 CIOCAN, I. Scrisul ca perpetuare a tradiţiei (scrise) // Contrafort. – 1998. – Nr. 11-12. – P. 6.
53 FOTEA, C. Îngerul şi croitoreasa // Salonul lit. (Focşani). – 1998. – Nr. 8. – P. 15.
54 RUSU, N. Scriitorul între spetezele prozei şi parantezele poeziei // Moldova Suverană. – 1999. – 5 ian.
55 SAVIN, N. Literatură şi frontieră // Vatra (Târgu-Mureş). – 1999. – Nr. 5. – P. 47-48.
56 SCUTELNICU, P. Îngerul şi croitoreasa // Ateneu (Bacău). – 1999. – Nr. 5. – P. 5.
57 LA DESFRUNZIREA brăduţilor: [nuvele şi scenete] / il.: C. Bălan. – Ch.: Hyperion, 1991. – 62 p.
C u p r i n s : Cu ce seamănă norii?; Punguţa cu patru bani; Vrăbiuţa uitucă; Ceasornicul din măr; La desfrunzirea brăduţilor; Făcătorii de cuvinte; Cuibul ciocârliei; Vânătoarea de vrăbii; Titus şi graurul; Melcul şi semaforul; Cântecul.
58 LAMENTAŢIA Semiramidei: [versuri] / prez. pe ultima cop. de L. Alexiu. – Timişoara: Anthropos, 2000. – 96 p. – (Biblos).
C u p r i n s : Mântuitorul vine de la periferie; Botezul; Cât de curând; Concept; Lamentaţia Semiramidei; Palma rasa; Înfrânţi şi ei?; Vechime; Solipsism; Salut; Mirare şi eroare; Chiar dacă; Candoare; Pe ape; Când; Psalm; Concomitent; Veniţi; Metempsihoză; Tragere la sorţ; Mi-voix; Candoare; Viziune în ploaie; Probabil; Vânătoarea cu şoimi; Predestinare; Deja; Dacă-aş fi din nou; Urlet; Zile şi tăceri; Corp şi suflet de literă; Partea a doua; Ce mai faci, ce mai crezi? Impresionism senzitiv; Statorniciile Parisului; Viruşii; În cârje; Summus; Prolog ars poetica; Poetul hajin; Poetul samurai in actus; Ars haiku; Scump; Odă marelui cititor; Zeul căpos; Mişcare; Diptic; Teoria ondulaţiei universale; Şi poetul naivul; Parafrază; Ereditate; Status qvo; Cărbuni scânteind; După; Calcar de ocarină; Melc în ceaţă; Fiica satului; În tainele visului; În banca şcolară; Chiromanţie; Posibil păcătuind; Frumoasa ori urâta fără corp; Probabil Lorelei; Simpozion; Etape haiku; În prag; Arhitectură salină; Echinocţiu păgân; În cele din urmă; Self-made man; Calendarul; Împărat şi proletar; Encomion la ceas rău; Cititori de proză; TV. Discovery; Dagherotipie à la Daumier; Amiază de iulie; Sinele; Perpetuare; Zi de zi; Precaut; Dezarticulând ceremonii; Nu da din coate; O tempora!; Scrânciob; Pătratul negru şi poemul alb; Palid refuzând; Să nu-ţi faci idoli; Imposibilitatea de a plânge; Afect cosmic; Dialectică; Indigo; Matusalem; Psalm; Poet homines natos; Din cronica rozei vânturilor; Când parţial învins; Micşorarea distanţei.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
59 CIOACĂ-IOANID, Şt. Lamentaţia Semiramidei // Curierul românesc. – 2001. – Nr. 7. –P. 6.
60 DORIAN, G. Leo Butnaru: Lamentaţia Semiramidei // Convorbiri lit. – 2001. – Nr. 9. – P. 16,
61 GHERMAN, V. Lamentaţia Semiramidei: [prez.] // Sud-Est. – 2001. – Nr. 1-2. – P. 141.
62 KOVACI, I. Lamentaţia Semiramidei // Curierul ucrainean (Suceava). – 2002. – Nr. 100. – P. 14.
63 LAMENTAŢIA Semiramidei: [prez.] // Contrafort. – 2001. – Nr. 3-6.- P. 10.
64 MILESCU, V. Lamento eroic/erotic // Viaţa Românească. – 2002. – Nr. 3-4. – P. 230.
65 POP, D. Grădina cu melancolii // Arca (Arad). – 2001. –Nr. 7-9. – P. 152-153.
66 STEROM, V. Lamentaţia lui Leo Butnaru // Oglinda lit. (Focşani). – 2002. – Nr. 7. – P. 151.
67 LAMPA şi oglinda: [publicistică, eseuri]. – Ch.: Cartier, 2001. – 304 p. – (Linia întâi).
C u p r i n s : Ego-text; E păcat să ne încruntăm prea des; Variaţii diurne, domeniu public sau esenţa dintotdeauna?; Despre păcăleli trecute cu vederea; Lampa şi oglinda; Ancheta Revistei „Sud-Est” (1992); Partea la care nu se poate renunţa; Şansa regăsirilor şi măsura posibilului; Agenţi de circulaţie în literatură; Ancheta Revistei „Sud-Est” (1994); Un echivoc monstruos; Ancheta Revistei „Contrafort” (1994); Drajeuri şi deranjeuri parlamentare; Conspect despre tânărul scriitor; Dincolo de suprafaţă; Ancheta Revistei „Contrafort” (1995); Scriitorul şi puterea; Rost către rost; Ancheta Revistei „Sud-Est” (1996); Pentru calendarul ursitoarelor; Gânduri pentru timp urât; Ancheta Revistei „Contrafort” (1996); Situaţie, vocaţie şi elevaţie; Răspicat; Adam şi alţi postmodernişti; Eseu aniversar; Pauze contramandate; De la dadaism la nunuism; Despre noi şi nu numai; Ancheta Revistei „Contrafort” (1997); Poem despre necesitatea şi, uneori, eficacitatea discuţiilor; (Posibilul) fenomen post-modern şi (imposibila) ştiinţă a literaturii; Text despre o discuţie despre generaţii; Para(n)teze pentru dezarticularea falselor destoinicii; Ancheta Revistei „Contrafort” (1997); Dincolo de geamandură sau de cealaltă parte a oglinzii; Scriitorul basarabean şi problema sincronizării valorice în contextul literar românesc; Ancheta Revistei „Contrafort” (1999); Perimetrul cuştii şi identitatea intelectualului; Ancheta Revistei „Contrafort” (1999); Ancheta Revistei „Tomis” (1999); Ce este, cum este, de ce este cum este cimitirul, zis vesel, de la Săpânţa; De izbelişte; Diferenţe de sens; Eminescu: altul, acelaşi? 50 de scriitori sau 300 de carnete/brevete?; Modernism şi postmodernism; Monştri la uşa bibliotecilor; Disproporţia dintre har şi orgoliu; Caracter şi identitate; Despre polemici; Cultura şi politica; A fi basarabean; Un întâi aprilie non-stop; Stare critică; Prizonier sau stăpân al limbii?; Între pierdere şi adaos; Printre altele, despre babilonieni şi cometa generaţiilor; Poate fi literatura globalizată?;
Leo Butnaru: „Ţin de generaţia cea fără de vârstă a iluziei necesare” (inteviu de Cassian Maria Spiridon).
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
68 CIOCAN, I. Linia întâi a literaturii basarabene // Contrafort. – 2001. – Nr. 12.
69 GHERMAN, V. Lampa şi oglinda // Sud-Est. – 2001. – Nr. 4. – P. 143.
70 LAMPA şi oglinda // Oglinda lit. – 2002. – Nr. 11. – (prez. pe cop. a IV-a).
71 MATEI, A. Lampa şi oglinda // Ziua lit.(Bucureşti). – 2003. – 23 sept.
72 N.[icolae] P.[relipceanu] Lampa şi oglinda de Leo Butnaru // România liberă (Bucureşti). – 2002. – 3 mai.
73 ROIBU, N. Lampa şi oglinda lui Leo Butnaru // Timpul. – 2002. – 14 iun.
74 ŢURCANU, L. Eseuri culturologice // Semn. – 2002. – Nr. 1-2. – P. 9.
75 MICŞORAREA distanţei: [dialoguri, interviuri]. – Cluj-Napoca: Augusta, 2004. – 258 p.
C u p r i n s : Constantin Abăluţă: Biruinţa de sine rimează cu perseverenţa, iar perseverenţa – cu experiment şi informare; Petre Anghel: Sunt un om grăbit care e speriat de timp; Alexandru Balaci: Am crezut întotdeauna în posibilităţile umane, dar şi în depăşirea lor; Vasile Blendea: Dacă aş pune fotografie lângă fotografie, ar ieşi un film în mişcare; Aureliu Busuioc: E timpul să nu ne mai comparăm noi înde noi; Alexandru Gromov: Cine a creat ceva durabil fără să fi disperat mai întâi?; Agrepina Hagiu: Romanu’ ce l-am cetit şi la urmă l-am bocit; Florin Iaru: Gândirea leneşă mă enervează; Carolina Ilica: Depinde cât de pretenţioşi suntem când vorbim de fericire; Vasile Leviţchi: Ca un scrum fertil, experienţele vârstei; Ioan Moldovan: Mă mulţumesc de a fi cât mai mult în puţinul pe care îl încerc; Mircea Petean: Poeţii fac parte dintr-un batalion de taină şi nu se pedepsesc, povestindu-şi lumii faptele; Ştefan Popa-Popa’s: Am vrut să ştiu cum se împacă respectul cu caricatura; Adam Puslojić: Destinul meu se oglindeşte într-o realitate brutală; Cassian Maria Spiridon: Nu cred decât în construcţii realizate temeinic, în timp şi nu peste noapte; Petru Ţăranu: Mărturisiri în preajma celor doisprezece apostoli; Dorel Vişan: Trebuie să stai de veghe, pentru că niciodată nu ştii când vine îngerul; Leo Butnaru: Speranţa de a rezista şi iluzia de a învinge (interviu de N. Roibu).
R e f e r i n ţ e :
76 ZILELE culturii basarabene la Bucureşti: [despre lansarea vol. „Micşorarea distanţei” la Institutul Cultural Român] // Sud-Est Cultural. – 2004. – Nr. 2. – P. 154.– (semnat: Cronicar)
77 PAPUCEI cu felinare: [versuri şi ghicitori pentru copii] / il.: A. Guţu. – Ch.: Lit. artistică, 1989. – 48 p.
C u p r i n s : Cântec; Pentru pace; Meşter-faur; Hai la joc şi voi, măi pici!; Floarea; Papucei cu felinare; Pictoriţa; Ileana Cosânzeana; Zmeul de hârtie; Răvaşul; Cântec de leagăn; Numărătoare pentru ,,De-a mijatca”; Nouraşul; Lanterna ariciului; La aeroport; Nesăţiosul; Un motan pe ocean; Şopârla; Judo; Necazul lui Cuţu; Greieraşul; Când am fost după ciuperci; Pluteşte pe mare-o cisternă; Tunelul; La menajerie; Un cioroi plin de noroi; Pui de ger; Varza; Ghicitori: – Două păsărele; A spălat oraş şi sat; Ia lăsaţi voi hărmălaia; El nu arde; Este neam cu bicicleta; Guşă mare şi pleoştită; Care gâză zburătoare?; Când vrem noi, se luminează; Bâzâie în coridor; Se plimbă prin limea toată.
78 PE LÂNGĂ ştreang, steag şi înger: [versuri]. – Cluj-Napoca: Dacia, 2003. – 108 p. – (Poeţii Chişinăului).
C u p r i n s : Spectru; Cândva, în Parnasul Bucegilor; Poemul de legătură; Invocaţie; Aşadar; Caz urmuzian; Poemul de identificare a propriului său protector; Schepsis; Lăsare de sânge; În ultimul timp; Din timpuri fineseculare; Ridicând din umeri; Deşi logica demonstrează contrariul; Voluptatea explicativului; Metrică; În zilele tale de nostalgii; Exod XIII; Pe marginea poemului; Departe, scăpătatul norilor; De deportatio; Analogii; Bumerangul; Steaguri la ONU; Spleen; Elegia nebunului internat în sineşi; Pe lângă ştreang, steag şi înger; Bio-bibliotext; Alteregotextualism; Contribuţie; Pericolul de a tripla; Între sat şi oraş; Supliciu; Pe la straja a treia; În caz contrar; Nemesis, Sapho; Tableautin vivant; Unduioasă, şerpuitoare; Pergament de palimpsest; Ana şi Amadeo; Un trandafir în nisip; Chiar dacă zeul ar fi uitat; Fortuna augusta; Scrisoare către dnl G. G. Marques; Derri-da-da!; Schola cinycus (XIII); Cartea Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Ciudat; Poetul, Paracelsus şi bibliotecarele; Reportaj cu un înger; Despre cutezanţa P. M. în problemă de sex; Doamna cu fotografii; Ubu rex; O seamă de versuri; Gara Bacău; O, brad frumos!; Acordeonista; Un chip; Scrisoare în zona liberă dintre rai şi iad; Mult stil în cruzime; Caravelele odinioarelor; De groază; Scară; Comedia pesimistă; Despre revoluţii; În zile de pace; Şi totuşi acesta e omul; Încă buimac de vis; Da?... Da; Intersecţii; Marsupiu; Amintiri din secolul trecut; Final amânat; Per du (germ.); Jaz de necaz; Consolare; Caz; Ab initio; Descrieri alese; Drept de autor; Miez.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
79 BREBU, C. E. Aşa dictează Heraclit... // Ateneu. – 2004. – Nr. 2. – P. 4.
80 DIACONU, M. A. Rafinata sălbăticie a lui Leo Butnaru // Ziua lit. – 2003. – Nr. 71 (22 sept.). – P. 2.
81 PE LÂNGĂ ştreang, steag şi înger: [prez.] // Contrafort. – 2003. – Nr. 9. – P. 5.
82 PREZENŢA celuilalt: [dialoguri]. – Ch.: Litera, 1997. – 176 p.
C u p r i n s : Ioan Alexandru: Moartea nu are ultimul cuvânt de spus; Cezar Baltag: Pentru că arta chiar asta încearcă să fie: libertate; Vladimir Beşleagă: A refuza şi a rezista este ceva ce ţine de vocaţie; Ana Blandiana: Dincolo de pesimism – peste pragul celei de-a şaptea grădini; Nicolae Breban: Trăiesc cu furie, dar nu cu ură. Cu furie şi cu iubire; Aureliu Busuioc: În „libertatea de a trage cu vorba” trebuie să existe o măsură; Mircea Ciobanu: N-am lăsat porcul să dea cu râtul peste mâna mea dreaptă; Mircea Martin: Opera, mai întâi, este o fantomă energetică; Fănuş Neagu: Frumuseţea este mai greu de purtat decât urâtul; Ioanid Romanescu: Dacă nu deranjăm, nu ne justificăm existenţa; Eugen Simion: Sunt un spirit foarte neliniştit. Însă un neliniştit care se stăpâneşte; Dorin Tudoran: Dacă nu ai un bun-simţ obişnuit, faci umbră pământului degeaba; Marius Tupan: Eu nu zic că nu e vremea scrisului; Eugen Uricaru: Nu se poate să trăim într-o lume de singuratici; Leo Butnaru: Cea mai fascinantă aventură dincolo de cuvinte (interviu de Aura Christi).
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
83 CIBOTARU, A. Locuitor şi intelocutor // Semn. – 1998. – Nr. 2. – P. 25.
84 CIOBANU, V. Neliniştea stării de întrebare // Valsul pe Eşafod. – Ch. 2001. – P. 117 – 122.
85 GHERMAN, V. Prezenţa celuilalt // Sud-Est. – 1997. – Nr. 3. – P. 94.
86 MOSARI, G. Să facem cunoştinţă // Revista Familiei (Tel Aviv). – 1998. – 2 nov.
87 STANCA, D. Ispitirea celuilalt // Luceafărul. – 1997. – Nr. 43. – P. 16..
88 PUNTEA de acces: [versuri]. – Ch.: Hyperion, 1993. – 239 p.
C u p r i n s : Unul dintre noi: – Odată şi odată; Şi totuşi; Muzeu deasupra capului; Notă informativă; Excursie; Depărtări; Zodie; Confuză surpriză: Prinos; Aspiraţie şi operaţie; Un posibil epitaf; Şerpii de casă; Între mizerie şi sărbătoare; Trebuie spus; Liniile sorţii; Povară; Planul doi; Cronobiologie; Multispectacol; Două ipostaze; Epitaf; Inimă anonimă; Odiseu, Orfeu, sirena mitică şi sirena mecanică; În marea derivă; Portretul artistului în tinereţe; Recviem pentru pruncii anilor 1946-1947; Conştiinţa comună; Socrate; După; Împotrivire; Trandafiri înrouraţi; Haiku autumnal; Revenirea la Hamlet; Epos arheologic; României; Zero grade; Barca de piatră; Sonet semit; Un cuvânt, toate cuvintele; Neprihănitele speranţe; Martin Eden; Stele şi lacrimi; Libera cântare; Lumească; De multe ori ecoul; Prag de iarnă; Adevărul şi adâncul de mare; Noapte dintre iarnă şi primăvară; Sentiment de bilanţ; La o anumită vârstă; Episod; Dulcea şi flămânda fiară; Între primul şi ultimul vis; Monologul lui Oscar Wilde; Din dosarul de origine; Eternitatea sincopată; Capriciul 13; Iarna, ţărm din sud; Fără datorii; Bătăturile de cristal; Sub steaua amăgirilor divine; Pasăre în palmă; La ţărm înstrăinat; Ab ovo; Doină; Amurg; Odă; Diogene; Repetată, clipa minunată; De la ecuatorul vârstei; Suflet fără de odihnă; Mică elegie; Soarta ca o Şeherezadă;
Şoimul de aur: Dragoste; Reflux; Sâmbătă spre duminică; Elegie disco; De patimă; Încă o faţetă a lumii; La poemul „Leili şi Meginun”; Sfetnic şi părtaş; Plural; Lirică despre singurătate; Durere; Un vis luxos; Stare; Sonetul numelui drag; Impas; Vedenie; Culegătoarele de trandafiri; Portret de rămurea; Valeriane; Ţărancă-tutunăreasă la sanatoriu; Răvaş clandestin din anii 1937-1953; Din monologul lui Lear; Asemenea străjerului de far; Totuşi, prezentă; Tainica dragoste; Rătăcitoarea corabie; Roza pătimaşă; Şoimul de aur; Don Quijote către Dulcineia; Deznodământ; Inscripţie; Ruga deznădăjduitului; Din vremuri dulci; Amintire în alb; Amazoana; Celei care pleacă; Lumina ce se dă prin luptă; Antiromanţă cu pasărea de fum; Dragoste de la prima vedere; Reportaj; Stea de toamnă; Ceasul cu corb; Lied; Zăpezile de altădată; Patimile de la ora 25; Cânt la vârsta înserării; În faţa ultimei porţi; O lume mai puţin;
Arfa şi motorul Diesel: Există riscul; Convulsiva navetă; Bâtele arse; Alt vis; Tunelul albastru; Fizionomie; La moara carilor; Corbii; Umbra hulubului ce se întoarce la cuib; Revelaţie şi teamă; Şi rosti Ioan-gură-de-aur; Diptic cu lebădă; Sonet în două întrebări; Câmp în Bucovina; La înflorirea viei; Aproape sonată; Şase fulgi; Somn de pupăză; Privighetoare în oraş; Vacarm chişinăuian; Paradoxalul raport dintre neagreabil şi desăvârşit; Pe creste şubrede, în ruinare; Praful care înmormântează; Scurtcircuit; Călătorie în Bugeac; Destine în joc; Din viteza trenului; Abandon; Iunie; Grijă; Suspin; Arfa şi motorul Diesel; Stampă cu lună în răsărit; Iurtă în stepă; Stampă; Tuş; Miere; Viţă-de-vie în oraş; Subit şi crunt; Suvenir; Marea-nefiinţă; Cascadă la Saharna; Toloacă lângă Basarabeasca; Livadă; Rondopastel; Diptic; Natură vie; Ivire; Deghizare; Lăsând toreadorul nemişcat; Neagră elegie; Post-scriptum ecologic; Revelion 2000: anticipare; Iarna coloneilor; La vâsle! La vâsle!; În caz de pericol; Uneori, în descumpănire; Regula generală; La 40 de ani; Ipoteză; Iluzia necesară;
Din calendarul legendelor: Elină; De Socrates; Rodin. Statuia cugetătorului; Temă cu Pan; Teze; Epos cu destin suprem; Odă poeţilor antici; Elegie pentru lunca numită Lebedina de lângă Negurenii mei de baştină; Cariere; Două măşti antice; Din calendarul legendelor; Ovoid; Motiv în reluare; Basmul zborului după speranţe; Nemăsurarea lumii nu se schimbă; Lecţie deschisă; Inevitabila cale; Revenirea exilatului Alighieri; Trei parabole; Canţoneta îndoliată; Numaidecât s-a întâmplat; Pagodă budistă la Ulan-Bator; Curcubeul; Viperă la apusul soarelui; Inscripţie pe cotorul unei cărţi de psalmi; Onomatopee; Un copil strigând la cer; Zeul şi poetul ratat; Aproape idilă; Cinetică; Paradox (aproape) ecologic; Brad îngălbenit; De după gardul paradisului; Între gheţari; Monologul lui Raskolnikov; Ochii; Ironică?; Steaua de piatră; În legătură cu acest eveniment; Oiştea; Fin de siècle; Anevoie; (Vânturi mari ar trebui să-ncerce); Moara speranţelor; Hamlet cel bătrân; Săptămâna; Temă alpină; Spaţii paralele; Hypatia.
89 RĂSPUNS şi răspundere: [interviuri] / il. (portr.): Gl. Sainciuc. – Ch.: Cartea mold., 1989. – 143 p.
C u p r i n s : Bogdan Istru: Cultura generală a scriitorului este o determinantă a reuşitei operei sale; Dumitru Matcovschi: Imperativul publicitate ne obligă să fim destoinici de vremea în care trăim; Aureliu Busuioc: La masa de scris – tu şi restul lumii; poţi iubi lumea sau o poţi urî. Eu o iubesc; Andrei Burac: Vorbirea directă e una a adevărului; Mihai Cimpoi: A promova valoarea spirituală; Gheorghe Vodă: Poezia nu e un secret; Vladimir Ismailov: Sunt unul din scriitorii care mai cred în inspiraţie; Petru Cărare: Cei mai fericiţi creatori sunt cei care reuşesc să îmbine culmea cu valea; Vasile Romanciuc: Patria este inima poeziei; Nicolae Vieru: Scriitorul se bucură de un singur drept: acela de a fi necruţător cu sine însuşi; Mihail Gh. Cibotaru: Trebuie să fim intransigenţi faţă de cei ce caută pofitul personal în detrimentul cauzei generale; Aurel David: Prefer senzaţia de neacuprindere; Ilie Bogdesco: Înţeleptul povestitor are a ne învăţa încă multe lucruri folositoare. Să ştim a-l citi şi asculta; Alexandra Picunov-Târţău: Învăţ de la viaţă să redau chipul omului şi al timpului; Elena Bontea: Arta şi dragostea de semeni sunt un univers ce se cere cucerit; Mihai Ţăruş: Nu a existat, nu există şi nu poate exista un pictor... orb, şi fiziceşte, şi sufleteşte.
90 SÂMBĂTĂ spre duminică: [versuri] / pref. de Gh. Vodă. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – 87 p.
C u p r i n s : Monumente intime: Ceremonia primară; Uite cireşele, roşul cireş; Dulce izgonire; Început de iunie; Temă matinală; Cadru campestru; Coroane de livezi; Schimbarea la ochi; Efigii; După chindie; La hotarele cerului înstelat; Ecou în valea Răutului; La Tănătari; Roşu şi gri; Miere; Portretul tractoristului; Monumente intime; Respirând; Septembrie la Căpriana; Cutremurat, vorbesc de cronicari; Doină şi horă. Origine; Flori de grâu; Şoapte din lut; Negurenii de demult; Pornit pe urme; Şi dacă orice drum e o tulpină; În plină lumină de grai; Cum să mai rezistăm în faţa stelei, dacă; Urare la steaua-pruncă; Pământ şi Cosmos; Aer de-acasă;
De pacea Pământului: Fericita întârziere; Podul; Codrii tineri; Umbră din primul război mondial; Îndrăgostiţi, în zorii lui 22 iunie 1941; Elegie, 1945; Pe o carte de Ungaretti; Eternă precum Universul; Clipă din viaţa Dăruitorului de flăcări; Pentru turişti, primăvara; Din veacul XX; Alb de vişin; Culegători; Pace; Trandafiri în uşă; Cântec simplu; Odă vântului; Trăpaşul bătrânului lăptar; Vis de pace; Până la Columb; Omul-gândire; Nu-ţi cruţa sufletul; Răvaşul cu asemănări;
Clipa următoare: Clipa următoare; În zori, la cruciş de străzi; De-aş culege 1949; Pecete de purpur; Tectonica verbului; Mângâietoare cu adevărat; Pretutindeni; Dragoste; Seara, piersicul; Tinereţe, floare de salcâm; Sâmbătă spre duminică; Zvonire de za; Despre poezia modernă; Jar; Că toamne ce-au trecut nu m-au schimbat; Elegie disco; Perle; Semn de bun augur; Supralumină; Suburbie chişinăuiană; Fotografiile adolescenţei noastre; Durate; Nu-i ceas cu cuc ritmul firii;
Vitraliu pe oglindă: Vitraliu pe oglindă; Întreabă; Puteri să aibă de-a slăvi ce vine; Pe o clipă oprind clipa frumuseţii; Fericit, fără să-mi explic fericirea; Pana păsării Phoenix; Urma lui Milescu Spătaru; Urătorii din vânt; Oricine; Sonet secund pe aceeaşi temă; Permanenţă; Nopţile povestitorului; Acarul; Ipotezele admise; Solilocul aproape vesel al lui Omar Khayyam; Vele; În gazdă la Vilcov; Floarea de speranţă.
91 SFINXUL itinerant (pe şi sub nisipurile mişcătoare): [poeme]. – Bucureşti: Vinea, 2004. – 120 p.
C u p r i n s: Ghilotina străvezie: Intercontinental; Stâlpul de sare; Umbrele sufletelor; Partiţiune; Ca o idee; Atavism; Presupusul; Ca miruire; Lira de azbest; Erau aşteptaţi zeii, dar; Lacustră meridională; Aşa amuţit-a Zarathustra; Inutilitatea ochiului al treilea; Gol de arhivă; Plecarea; Specimene Tusseaud’s; Balamucul mumiilor; Insectă în infinit; Reînhumare; Retragerea proiectelor; Intermediar; Fără alternativă; Arcuri antinomice; Vuietul somnului; În pragul cancelariei; Corolar anapoda; Vastităţi comunicante; Contopire; Ghilotina străvezie; Epocă; Chiar de s-ar întâmpla; Inclusiv un final; Răstimp; Otrăvurile miere redevenind; Notă de subsol; Remarcă; Ars longa; Ipostaze; Gest; Subitul ca viteză; Ultima sempre; Întârziatul; Spovadă; Esenţă; Eventuala revenire; Cumpăt;
Şlefuitorul de lentile în vara crisalidelor: Crede; Tranzitoriu; Fragment despre sens; Cuib energetic; Prima Thule; Post-underground; Post-istoria ca impresionism; Joc de salamandre; Ecce marionnette; Reumplerea albiilor; Atelier; Alb de Voroneţ; Poveste de speranţă; Adio; În absenţa situaţiilor limită; Modificări; Între memorie şi oglinzi; Transonirism; Contra-cantos; La început; Măslinul; O sărbătoare de pre-final; Locus; În cazul când; Carpe diem; Ca şi cum pastorală; Stegarul Rilke; Acces; Şlefuitorul de lentile în vara crisalidelor; Fantezii monitorizate; Graffiti pe nimb de sare; Augmentare; Atunci; Asistenţi; Realcătuire; Vag; În cel mai bun caz, asemeni alchimistului; Faguri sălbatici; Din vacanţele de la Neptun; În preajma Vilei Stancu
92 SPUNEREA de sine: [interviuri]. – Ch.: EUS, 1994. – 255 p.
C u p r i n s : Andrei Pleşu: Sigur că e fatal să simţi urmele tiranilor, dar urmele acestea nu se pot şterge decât cu cultură; Marin Sorescu: Trebuie să intrăm înt-o zodie a binelui; Aureliu Busuioc: Să nu mai fie oare scriitorii copiii răzgâiaţi ai unor divinităţi?; Dumitru Radu Popescu: Fiecare om înseamnă o anumită doză de utopie; Aurel Rău: Un dublu 9 mai pentru naşterea şi pristăvirea lui Lucian Blaga; Fănuş Neagu: Clipa mea de răscruce este fiecare zi; Dimitrie Vatamaniuc: Despre intimitatea geniilor şi a îngerilor; Serafim Saka: Numai având conştiinţa unui sfârşit, vom putea începe ceva cu adevărat; Mircea Tomuş: Comunicarea şi cuminecarea ca valori existenţiale; Gheorghe Tomozei: Ne putem regăsi în ceea ce e nobleţe, în ceea ce e putere; Mihai Cimpoi: Criticul nu e o maimuţă, ci un lup; Petre Stoica: Să nu mai dea nimeni cu piciorul în maşina de scris; Anatol Ciocanu: Dacă n-ar fi tăbărât comunismul peste copilăriea, juneţea şi maturitatea noastră; Laurenţiu Ulici: Rezistenţa, lupta cu greutăţile materiale, afirmarea pe plan universal?; Ioan Mânăscurtă: De unde şi concluzia că mai e până la râvnitul liman; Sorin Preda: Apa din Nil nu e cu nimic mai grozavă decât cea care curge în Dunăre; Arcadie Suceveanu: Oricând, de la capăt, spectacolul şi drama iluziei; M. Rauf Alanyali: Certitudinea neîntâmplătoarei noastre aflări pe pământ; Mircea Nedelciu: Ca un semn de dragoste, o ironie bine temperată; George Ţărnea: Cumpăniri despre libertate ca un dat în numele divinităţii; Ethem Baymak: Orice s-ar întâmpla, tu vino în lumea aceasta; Iosif Constantin Drăgan: Domeniul public şi starea de încredere în sine; Ion Miloş: Mărturisesc din dorinţa de-a apăra ce se mai poate apăra; Leo Butnaru: Se pun întrebări, se caută răspunsuri împreună cu unul dintre noi (interviu de Ion Gherman).
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
93 BAHNARU, V. Eu-ri în dialog // Lit. şi arta. – 1996. – 9 mai.
94 CIOPRAGA, C. Un substanţial volum de dialoguri // Revista română (Iaşi). – 1995. – 1 iun. – P. 5.
95 GÂRNEŢ, V. Dialoguri culturale // Lit. şi arta. – 1994. – 16 iun. – P. 4.
96 ROIBU, N. Leo Butnaru: „Spunerea de sine” // Glasul Naţiunii. – 1994. – Nr.19.
97 STRICTUL necesar: [versuri (haiku, concetti) cu il. aut. şi un portr. de A. Danilişin]. – Ch.: Prut Internaţional, 2002. – 128 p. – (Cartea de vizită).
C u p r i n s : Pregeneză; Nu da din coate; Scump; Dragoste; Pumnal; Iunie; Privirea ta; Caz; Episod; Pasăre în palmă; Plural; Lecţie deschisă; Curcubeul; Socrate; Deghizare; Steaguri la ONU; Urcând, coborând; O tempora!; Abis; Zeul căpos; Ironică; În derivă; Cine; Ereditate; Marele; Descrierea situaţiei; Prin lume; Fizionomie; Fortuna augusta; Cândva; Ispită stingheritoare; Haş; Călugăriţa; Gara Bacău; Pe la straja a treia; După ploaie; Australiană; Calendarul; Cronobiologie; Atât; Scrânciob; Sonor; Plus de atenţie; În fine; Stampă; Înfrânţi şi ei?; Probabil; Viziune; Vânătoarea cu şoimi; Dacă aş fi din nou; Urlet; Poetul samurai in actus; Corb în iarnă; Encomion la ceas rău; Zi de zi; Sinele; Deja; În cârje; Un chip; Palma rasa; Stampă (poem-autograf, cop. IV).
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
98 FILIP, I. Leo Butnaru: previziuni luminoase strict necesare // Litere (Târgovişte). – 2003. – Nr. 1. – P.22; Lit. şi arta. – 2003. – 6 nov. – P. 5; Poezia acasă. – Târgovişte, 2004. – P. 172-173.
99 MARCU, Em. Strictul necesar // Convorbiri lit. – 2004. – Nr. 2. – P. 126.
100 VASILIU, L. Leo Butnaru: Strictul necesar // Convorbiri lit. – 2003. – Nr. 5. – P. 138.
101 STUDENT pe timpul rinocerilor: [Jurnal 1969-1972]. – Ch.: Tipografia Centrală, 2000. – 160 p.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
102 BĂRBULESCU, S. Un Jurnal conceput ca Buildingsroman // Luceafărul. – 2002. – Nr. 24. – P. 16.
103 CIOBANU, V. Resurecţia jurnalului // Contrafort. – 2000. – Nr. 6-9. – P. 4;
104 GALBEN, C. Student pe timpul rinocerilor // Ateneu. – 2001. – Nr. 9.
105 GHERMAN, V. Student pe timpul rinocerilor // Sud-Est. – 2000. – Nr. 2-3. – P. 142.
106 MILESCU, V. Student pe timpul rinocerilor // Universul cărţii (Bucureşti). – 2001. – Nr. 11. – P. 20.
107 ROŞIORU, I. Un buildingsjurnal // Convorbiri lit. – 2000. – Nr. 9. – P. 40.
108 V.[asile] G.[ârneţ] „Student pe timpul rinocerilor” // Contrafort. – 2000. – Nr. 4-5.
109 ŞOIMUL de aur: [versuri]. – Ch.: EUS, 1991. – 32 p. – (Poezii de duminică).
C u p r i n s : Depărtări; Dragoste; Reflux; Portret de rămurea; Valeriane; Iunie; Grijă; Deznodământ; Inscripţie; Socrate; După; Fără datorii; Regula generală; Soarta ca o Şeherezadă; Sâmbătă spre duminică; Rătăcitoarea corabie; Şoimul de aur; Farul din largul mării; Inimă anonimă; Dragoste de la prima vedere; Aspiraţie şi operaţie; În faţa ultimei porţi; O lume mai puţin; Excursie; Miere; Odată şi odată; Şerpii de casă; Brad îngălbenit; Iarna, ţărm din sud; Şi totuşi; Elină; Tunelul albastru; Praful care înmormântează; Diogene; Teze; Hamlet cel bătrân; Sub steaua amăgirilor divine; Iluzia necesară.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
110 LARION, A. Sfânta zi a poeziei // Astra (Braşov). – 1993. – Nr. 5. – P. 10.
111 PAPUC, L. „Profundă, plină de semnificaţie...” // Viaţa satului (Caiete de cultură). – 1993. – 16 oct.
112 UMBRA ca martor: [art., eseuri]. – Ch.: Hyperion, 1991. – 272 p.
C u p r i n s :
Nevoia de ecou: – Munci şi zile; Un augur de măreţie; Columb al poeziei; Solia luminilor; Tinereţea „temerarului Visarion”; Bardul inactualităţilor mereu... actuale; În jur – meleaguri dragi, natale; Eroica; Alături de Shakespeare, Chaucer; La chipul „bătrânului Orfeu”; Efigie de cristal; „Măreţul brad pe naltul plai”; Făclier în eterna contemporaneitate; „Lumea ca un poem”; Retopite-n cuvânt, netrecătoare armonii; Poezie şi adevăr; În loc de recviem;
Unul dintre noi: Reportaj din „Abecedar”; Sub semnul lecturii; Ca linul amiezii; „...Un lan de diamanturi”; Răscrucile de-acum şapte decenii; Soare, soare, frăţioare; Cuvinte la toate timpurile; Un disc cu rostire poetică; Poetul şi marea; „Culori şi anotimpuri”; „Pun preţul de aur al vieţii”; „Băieţii, tatii, băieţi”; Sub semnul scutului; „De ziua frunzei”; George Meniuc: „Azi am mai aşternut câte ceva pe hârtie”; „S-au deschis porţile mari ale lumii”; Gheorghe Vodă: „La capătul vederii”; Integru în menirea cea supremă; Luminatu-s-a de carte, luminatu-s-a de suflet; Muncă a cuvântului; Temei pentru a defini duminica; Retro-exemple din refuzul unei „biografii normale”; Horia, inimă de veghe; Cuvânt ales în clipa cea de har; Haiducul Tobultoc: mărturiile istoriei şi ale legendei; Nostalgii fără exclamaţia „Ah!”; Să ne reîntâlnim la „Buchinist”; Colind pentru carte;
Spaţii paralele: Comediile lui Aristofan: antichitate şi prezent; Paul Verlaine: „Poezii”; Între fire de iarbă şi zgârie-nori; Ianis Rainis: „Adie, vânt!”; Măreţele ferestre; „Şcoala vieţii mele a fost mulţimea”; „Stropi de soare” de pe alte meridiane; Un tânăr poet din Guatemala;
Cucerirea de sine: Matură tinereţe; Început şi sfârşit de sertar; Scriitorul şi cartea; Manuscrisele.
113 VIEŢI neparalele: [versuri] / cu o scrisoare-autograf pe ultima cop. către editorul Mircea Cenuşă. – Alba Iulia: Bălgrad, 1997. – 98 p.
C u p r i n s : Maxim şi maxima; Dublu etc.; Urme în amestec; Ipoteze; În aşteptarea lui Homer; Invocaţie; Alternativă; Analogii; Arion înghiţit de meduză; Fragment de palimpsest; Voia Măriei Sale; Tertio lupus; Cu înţelegere, pentru nefericita colegă Safo; Pericolul de a tripla; Inclusiv; Mepriză; Prima poziţie clasică; Scurt poem; Scrum; Mult stil în cruzime; Vocativ; Înger de pază obosind la post; Reportaj cu un înger; Îngerul; Gând lucid; Proiectaţi faţă-n faţă; Gustul evadării; Pe lângă ştreang, steag şi înger; Astăzi; De la Röentgen la iniţiativă; Vieţi neparalele; Jalea de-a fi numai spirit; Poem sugrumat; Poem de legătură; Poemul de identificare a propriului său protector; Dincolo; Alb inutil; Descrierea situaţiei; Didactică; Statuia leului din San Marco; În balconul Julietei; În caz contrar; Ispită stingheritoare; Haş; Unduioasă, şerpuitoare; Între sat şi oraş; Supliciu; Frumoasa fără corp; Petala gânditoare; Cunoaşterea prin re-muşcări şi poezie; Dadaism cu ocazia primei mele sosiri la Paris; Magda; Trandafiri chinezeşti; Deri-da-da-da!; Spleen; Figura nopţii; Ţipăt; Carte poştală pentru poetul Ion Mircea; Tehnică pe şenile; Sacrilegiu; Natură statică; De măreţia munţilor înnebunind; Sens; Asemeni lui Socrate; Săpânţa; Schola cinycus; Despre Euripide; Râs homeric; Secundo; Eres; Legea şi legenda; Din panică în panică; Şi i-a împrăştiat Domnul de acolo; Post-homerică; Diogene; În cele din urmă; Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Pe sub poduri înalte; Eboşă de autobiografie; Şi vântul; Înălţarea şi banchetul funerar; Şi poate că.
R e c e n z i i, r e f e r i n ţ e:
114 CÂMPAN, D. Lumea ca o convenţie // Lit. şi arta. – 1998. – 13 aug. – P. 6.
115 CIMPOI, M. Leo Butnaru şi cultul „frontierei” // Flux. –1998. – 27 nov.
116 MĂRGINEANU, I. Intersecţii de destine // Alba Iulia. – 1998. – Nr. 3-5; Ţara. – 1998. – 21 iul.
VERSURI ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII PERIODICE
117. ACCES; Automodelaj, 1963, O brad frumos!; Scrisoare închisă // Limba Română. – 1999. – Nr. 6. – P. 82-83.
118. AFECT cosmic // Moldova Suverană. – 1999. – 2 oct.
119. ALB inutil // Tribuna de Alba (Alba Iulia). – 1997. – Nr. 11. – P. 6.
120. ALIATUL tăcerii; Apoi, ca în Biblie; Cioran // Moment poetic. – 2004. – Nr. 25. – P. 8-9.
121. ALIATUL tăcerii; Post-Underground; Apoi, ca în Biblie; Ion Barbu; Ca şi cum pastorală; Vuietul somnului // Semne. – 2004. – Nr. 1. – P. 39-40.
122. AMBASADE la Chişinău; Deşi nu e vremea poveştilor // Limba Română. – 2003. – Nr. 4-5. – P. 106-108.
123. AMINTIRI din secolul trecut; Gara Bacău; Scrisoare către d-nul G. G. Marques; Schola cinycus (XIII); Fortuna Augusta // Arca. – 2001. – Nr. 4-6. – P. 103-104.
124. ARHITECTURĂ salină; Pe marginea poemului; Cât de curând // Lumină lină (NewYork). – 2002. – Nr. 1. – P. 46.
125. ARIPĂ-N lumină // Tinerimea Moldovei. – 1975. – 16 nov.
126. ASTA e situaţia; Plus de atenţie; Bio-biblio-text; Toamnă în Biblie; Micşorarea distanţei; Celei care pleacă zâmbind; Bătăturile de cristal: [antol. „Tomis”] // Tomis. – 2004. – Aug. – P. 26-27.
127. AŞA amuţit-a Zarathustra; Inutilitatea ochiului al treilea; Lacustră meridională; Gol de arhivă; Plecarea; Specimene Tusseaud’s // Ziua lit. (Bucureşti). – 2004. – 19 ian.
128. BIBLIOTECA; Girafa, girueta, girofarul; O altă zoo-poezie scrisă la menajerie; Şoarecele englez; Şapte litere dintâi; Geanta cangurului; O cocoaşă şi-o gogoaşă; Domnul de la Polul Nord; Nu a fost, nu s-a-ntâmplat; Girueta; Telescopul furnicii; Insomnie; Ursuleţul-tobogan; Floarea-sărbătoare // Florile dalbe. – 2003. – 29 mai. – P. 8.
129. BOTEZUL; Pe acelaşi drum; Concept; Zi de zi; Mi-voix; Dialectică; Tragere la sorţi // România lit. – 2000. – Nr. 19. – P. 15.
130. CA O IDEE; Carpe diem!; Remarca; Ca şi cum pastorală; Stegarul Rilke; Notă de subsol; Acces; Atunci; Fantezii monitorizate; Graffiti pe nimb de sare: (Biblioteca revistei „Convorbiri literare”) // Convorbiri lit. – 2004. – Nr. 5. – [pliantul: Leo Butnaru, Stegarul Rilke].
131. CALIGRAFUL; Abolire; Elegia hieroglifelor; Templul din Schaolin: [drumul cu hieroglife (China, octombrie 2003)] // Arca. – 2004. – Nr. 7-9. – P. 144-152.
132. CARPE diem!; Ca şi cum pastorală; Stegarul Rilke; Acces; Fantezii monotorizate // Ex Ponto. – 2004. – Nr. 2. – P. 21-24.
133. CARTEA Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; O zi; Poetul, Paracelsus şi bibliotecarele; În zilele tale de nostalgii; Tentativa de a-i ajuta pe neneţi; (Im)posibilul; Pe marginea poemului // Contrafort. – 2002. – Nr. 4-5. – P. 18.
134. CARTEA Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Corp (şi suflet) de literă // Reflex (Reşiţa). – 2002. – Nr. 1-3. – P. 16.
135. CARTEA Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Miez; Drept de autor; Caravelele odinioarelor; Schola cinycus (XIII) // Aurora (Oradea). – 2003. – Nr. 14. – P. 64-67.
136. CAZ URMUZIAN; Poemul de legătură; Departe, scăpătatul norilor // Cronica (Iaşi). – Nr. 11.
137. CAZ URMUZIAN; Poetul, Paracelsus şi bibliotecarele; Aşadar; Da?... Da; În banca şcolară; Din timpuri fineseculare // Antiteze (Piatra Neamţ). – 2001. – Nr. 10-12. – P. 82-84.
138. CĂRUŢUL cu îngeri; Spre atenţia plângăcioşilor; Ion-pion; Ghicitori şi ghicitoare; Păstor în Filipine; Greierul, strechea şi Nătăfleaţă; Morsa la frizerie // Florile dalbe. – 2003. – Nr. 41. – P. 7.
139. CÂND parţial învins // Caiete botoşănene (Botoşani). – 2001. – Nr. 3. – P. 38.
140. CÂND parţial învins; Canon; Cititori de proză; Calcar de ocarină; Parafrază; Posibil păcătuind; Palid refuzând; Din cronica Rozei vânturilor; Presupunând deznădejdea // Contemporanul (Bucureşti). – 1999. – Nr. 26-27. – P. 48-49.
141. CÂND parţial învins; Veniţi; Zimbrul; Chiromanţie; Etape Haiku; Posibil păcătuind; Echinocţiu păgân // Iubire de metaforă. – Ch., 2001. – P. 234-240.
142. CÂNDVA, în Parnasul Bucegilor; Chiar dacă zeul ar fi uitat; Fortuna augusta; Comedia pesimistă; Drept de autor // Viaţa românească. – 2000. – Nr. – 12. – P. 70-73.
143. CE ESTE o ghicitoare?; O umbrelă cu dantelă; În lăbuţa ei molcuţă; Care gâză zburătoare?; Podul; Când vrem noi // Supliment: [supl. la rev. „a”Mic]. – 2002. – Nr. 5-6.
144. CE MAI FACI, ce mai crezi?; Chiar dacă; Prolog Ars poetica; Odă marelui cititor // Bucovina lit. (Suceava). – 2000. – Nr. 12. – P. 8-9.
145. CHIROMANŢIE; Posibil păcătuind; Probabil Lorelei; Fiica satului; Etape haiku; În prag; Frumoasa ori urâta fără corp : [cu un portr. de Şt. Popa Popa’s] // Vatra. – 2000. – Nr. 9. – P. 93-95.
146. CHIROMANŢIE (text autograf) // Bucovina lit. (Suceava). – 2002. – Nr. 2. – P. 23.
147. CONCOMITENT; Partea a doua; Veniţi; Mişcare; Diptic // Luceafărul. – 2000. – Nr. 21. – P. 6.
148. CORP (şi suflet) de literă // Limba Română. – 2000. – Nr. 6-12. – P. 5.
149. CORP (şi suflet) de literă; Ambasade la Chişinău; Posibil păcătuind; Chiromanţie; Probabil Lorelei; Fiica satului; Frumoasa ori urâta fără corp // Metafore româneşti din Basarabia. – Iaşi, 2000. – P. 159-169.
150. CORP (şi suflet) de literă; Salut; Zile şi tăceri; Şi poetul, naivul; Chiar dacă // Luceafărul. – 2001. – Nr. 3. – P. 6.
151. CU URATUL; Florile dalbe, frumoase; Dor de Moş Crăciun // Alunelul. – 1991. – Nr. 1. – P. 2-3.
152. DE GROAZĂ; Ofiţerul stării civile; Acces; Amintire în mov; Scrisoare închisă; Exod XIII; Un final aproape folcloric // Luceafărul. – 1999. – Nr. 3. – P. 6.
153. DE GROAZĂ; Mult stil în cruzime; Exod XIII; Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Analogii; Scrum; Final amânat; Diogene; Un final aproape folcloric; Antieseu în reluare // Metafore româneşti din Basarabia. – Iaşi, 1998. – P. 18-31.
154. DESPRE cutezanţa p.m. în problemă de sex; Unde // Reflex. – 2003. – Nr. 4-6. – P. 26.
155. DEŞI logica demonstrează contrariul; În ultimul timp // Cronica. – 1999. – Nr. 1. – P. 28.
156. DIN VACANŢALE de la Neptun; În preajma Vilei Stancu; Erau aşteptaşţi zeii, dar...; Balamucul mumiilor; Insectă în infinit // Contemporanul. – 2004. – Nr. 4. – P. 25.
157. DINCOLO de geamandură, sau De cealaltă parte a oglinzii; Acces; Automodelaj,1963; O brad frumos!…; Scrisoare închisă; Ultima călătorie a lui Ulysse // Limba Română.– 1998.– Nr. 6.– P. 80-85.
158. DINTÂIA rană; Dezorientat macadam în orient; În absenţa mesagerului; De la un moment încolo; Peisajul pulberii; Interogaţia; Lupta pentru pace // Limba Română. – 2004. – Nr. 7-8. – P. 184-188.
159. DOINĂ; Nimb // Eminescu pururi tânăr [dedicaţii]. – Ch., 1998. – P. 383-384.
160. DRAGOSTE: [versuri] // Dialog. – 1999. – 1 oct.
161. DRAGOSTE; Odă poeţilor antici; Motiv în reluare; Probabil Lorelei; Simpozion // Poezia: (antol.). – Ch., 2004. – P. 165-169. – (Literatura din Basarabia în sec. XX).
162. DREPT de autor; Miez; Cartea Emmei, strănepoata cărţii lui Iov; Marsupiu; Zidul // Oglinda lit. – 2003. – Iun. (Nr. 18). – P. 415.
163. DUPĂ; Impresionism senzitiv; Chiromanţie; În banca şcolară; Cât de curând // Luceafărul. – 1999. – Nr. 29. – P. 6.
164. EFORTUL de simplificare; O zi; Răspântii // Poesis (Satu Mare). – 2003. – Nr. 3-4. – P. 18.
165. EGO-TEXTUALISM // Confluenţe (Oraviţa). – 2000. – Nr. 52. – P. 10.
166. ELEGIA nebunului internat în sineşi // Convorbiri lit. – 2001. – Nr. 10. – P. 12.
167. ELEGIE pentru Nazim Hikmet; Elegie disco; Portretul artistului în tinereţe; Hamlet cel bătrân; Diogene; Analogii; Muzeu deasupra capului; Dificultate cu o lozincă; Campanie turistică în Gobi; Când parţial învins; Ion Barbu; Scoală, Lazăre // Cronica. – 2003. – Nr. 7. – P. 16-17.
168. ELEGIE pentru Nazim Hikmet; Jar; Nopţile povestitorului; Solilocul aproape vesel al lui Omar Khayyam; Afurisenia zidarilor de piramide; Blestem; Lui Navoi; Dacă ţi-aş zice lună; Binecuvântata întârziere; Alt motiv oriental; Soarta ca o Şeherezadă; La poemul „Leili şi Meginun”; Ruga deznădăjduitului; Frumoasa fără corp; Orient; Lamentaţia Semiramidei // Sud-Est. – 2002. – Nr. 2. – P. 72-79.
169. EXOD XIII; De groază; Scheletul de dinozaur; Un final aproape folcloric; Ofiţerul stării civile; Plus de atenţie; Final amânat; Consolare // Lit. şi arta. – 1999. – Nr. 1. – P. 4.
170. EXTEMPORAL; Dezarticulând ceremonii; Numaidecât; Tragere la sorţi; Mântuitorul vine de la periferie; Ortum sum; Botezul; Purpur pascal; Echinox păgân; Concept // Noi. – 2000. – Nr. 2. – P. 8-9.
171. FLOAREA; Ileana Cosânzeana; Meşter-faur; Papucei cu felinare // „a”Mic. – 1999. – Nr. 1. – P. 3.
172. FLORILE dalbe, frumoase; Orchestra grădiniţei; Vulturul pierdut în ceruri; Ariciul croitor; Portretul lui Costel; Un ciot şi jumătate; Fotografia; Lanterna ariciului; Tunelul; La menajerie; Dor de Moş Crăciun // Florile dalbe. – 1999. – Nr. 2. – P. 8.
173. FRAGMENT despre sens; Cuib energetic; Prima Thule; Post-underground; Post-istoria ca impresionism // Viaţa românească. – 2004. – Nr. 6-7. – P. 69-71.
174. FRUMOASA fără corp // Eterna iubire. – Bucureşti, 1999. – P. 127.
175. GARA sau Teba destinelor // Confluenţe. – 2000. – Nr. 1. – P. 13.
176. GHICITORI: Varul; Trenul; Pitpalacul; Contorul // Liliput (Galaţi). – 1991. – Nr. 3. – P. 6.
177. GHICITORI de Leo Butnaru: Portativul; Nici ceas, nici sonerie; Ghicitoare-ntr-o ureche; Apa luminoasă; Gongul; Altfel de ciupercă // Alunelul. – 2002. – Nr. 9. – P. 14-15.
178. GHICITORI pentru micii cititori – Cartea-minunăţie; Dulce joc; În curtea casei; O maşină ce-i mezină; Alb-dungatele; Nenea Aburc; Arcul; Care dulap; Acelaşi rezultat; Cel mezin // Florile dalbe. – 2003. – Nr. 23-34. – P.15.
179. HARTA Europei // Steaua (Cluj-Napoca). – 1998. – Nr. 6. – P. 32; Florilegiu basarabean (de Ioan Baba). – Pančevo, 2002. – P. 11.
180. IARBA nemuritoare; La tăierea pădurilor // Kišin. un-t. – 1971. – 29 sept.
181. ICOANE; Cântec; Legendă despre Eminescu; Campionul; Manichiură; Sub lumina de amiază; Ce să fac?; Cinci bănuţi; Punţi între nepoţi şi Decebal // Florile dalbe. – 2002. – Nr. 15. – P. 11-12.
182. ILUZIA necesară; Dragoste; Inclusiv; Sens; Un trandafir în nisip; Sfârşit de secol la Chişinău // Glasul naţiunii. – 1999. – 13 ian.– P. 13.
183. ILUZIA necesară; Ovoid; Socrate: [versuri, o antol. a poeziei basarabene în viziunea lui Gr. Vieru] // Lit. şi arta. – 2001. – 3 mai. – P. 4.
184. INDIGO / In memoriam Laurenţiu Ulici: [poem] // Luceafărul. – 2000. – Nr. 44. – P. 12.
185. INEVITABILA ameliorare; Zimbrul; Psalm; Perpetuare; Dagherotipie a la Daumier; Poet homines natos // Moldova Suverană. – 2001. – 10 ian.
186. INTERCONTINENTAL; Atavism; Presupusul; Ca miruire; Lira de azbest // Luceafărul. – 2004. – Nr. 4. – P. 8.
187. INUTILITATEA ochiului al treilea; Insectă în infinit; Reînhumare; Retragerea proiectelor; Intermediar; Balamucul mumiilor; Fără alternativă // Semn. – 2003. – Nr. 3-4. – P. 17-18.
188. IPOTEZE; Analogii; Fragment de palimpsest; Astăzi; Cu înţelegere, pentru nefericita ta colegă Safo; De măreţia munţilor înnebunind; Descrierea situaţiei; Între sat şi oraş // Tomis. – 1997. – Nr. 6. – P. 8.
189. ÎN CĂUTAREA definiţiei; Sfetnic şi părtaş; Refren bucovinean; Clipa de graţie; Recviem pentru pruncii anilor 1946–1947; Presupunere şi certitudine; Asemenea străjerului de far; Identitate; Rătăcitoarea corabie; În memoria lui Barbu Lăutarul // Zorile Bucovinei (Cernăuţi). – 1989. – 12 nov.
190. ÎN ULTIMUL timp // Caietele Lucian Blaga (Cluj-Napoca). – 1998. – Mai. – P. 4.
191. ÎN ULTIMUL timp; Bio-biblio-text; Zimbrul; Cernobâl; Ghicitoare tristă; Ubu rex; Misă // România km 0 (Baia Mare). – 2001. – Nr. 1-2. – P. 101-102.
192. ÎN ZILELE tale de nostalgii; Scară; Drept de autor; Descrieri alese; Pe marginea poemului; Scrisoare în zona liberă dintre rai şi iad // Moment poetic. – 2001. – Nr. 19. – P. 6-7.
193. ÎNCĂ BUIMAC de vis; Jaz de necaz; Scară; Caz // Luceafărul. – 2001. – 1 aug. – P. 6.
194. ÎNTRE SAT şi oraş // Sinteze lit. (Ploieşti). – 2000. – Nr. 4. – P. 8.
195. JOC DE salamandre; Ecce marrionette!; Reumplerea albiilor; Alb de Voroneţ; Poveste de speranţă; Adio; În absenţa situaţiilor limită // Ramuri (Craiova). – 2004. – Nr. 2-3. – P. 13.
196. LA CIRC să râzi se poate // Florile dalbe. – 2003. – 9 oct. – P. 4.
197. LĂSARE de sânge // Limba Română. – 1999. – Nr. 6-8. – P. 63.
198. LOZINCĂ // Chişinău. Gaz. de seară.– 1987.– 10 oct.
199. MANIFEST p.p.-m; Campanie turistică în Gobi; Vieţi neparalele, II; César Vallejo; Adnotare la volumul „Sâmbătă spre duminică” (1983); Fifty-fifty; Cernobâl // Contrafort. – 1998. – Nr. 11-12 – P. 7.
200. MARSUPIU // Lumină lină-Gracious light. – 2002. – Nr. 2. – P. 52.
201. MÂNTUITORUL vine de la periferie; Concept // Lumină lină-Gracious light. – 2003. – Nr. 3. – P. 111.
202. MÂNTUITORUL vine de la periferie; Botezul; Concept; Tragere la sorţ; Mi-voix // Antares. – 1999. – Nr. 11-12.
203. MÂNTUITORUL vine de la periferie; Botezul ; Concept // Contrafort.– 1997.– Nr. 10-11.– P. 8.
204. MÂNTUITORUL vine de la periferie; Mult stil în cruzime; Botezul; Între sat şi oraş; Lamentaţia Semiramidei // Salonul lit. – 2000. – Nr. 4-6. – P. 5.
205. METAFIZICĂ; Urcând, coborând // Sud (Baldovin-Giurgiu). – 1999. – Nr. 2. – P. 12.
206. MICŞORAREA distanţei; Mi-voix; Versante sau jenă ars poetica; TV. Discovery; Teoria ondulaţiei universale; O, brad frumos; Inclusiv // Ramuri. – 2000. – Nr. 11. – P. 5.
207. MOMENTUL de trecere // Literatorul. – 1992. – Nr. 45.
208. NASUL Cleopatrei sau minus un eveniment // Tomis. – 2002. – Nr. 6-8. – P. 13.
209. NINSOARE vasilealecsandină; Umbra de aur // Ateneu.– 1990. – Nr. 10.
210. PALMA rasa; Înfrânţi şi ei?; Vişinul; Ars haiku; Scump; Femeia decorată; Picior de vers clasic; Probabil; Îngeri şi paraşutişti; Vechime; Împărat şi proletar; Urlet; Psalm [haiku] // Poezia (Iaşi). – 2001. – Nr. 1. – P. 28-30.
211. PASĂRE în palmă; Lecţie deschisă; Curcubeul; Steaguri la ONU; Urcând, coborând; Marele; Nu da din coate; Scump; Abis; Vis de vis-à-vis // Litere. – 2003. – Nr. 1. – P. 22.
212. PASĂRE în palmă; Lecţie deschisă; Curcubeul; Steaguri la ONU; Urcând, coborând; Marele; Nu da din coate; Scump; Abis; Vis de vis-à-vis; Socrate; Dragoste; Pumnal; Privirea ta; Calendarul; În fine; Palma rasa; În tainele visului // Poezia acasă. – Târgovişte, 2004. – P. 173-177.
213. PE CONT propriu; Parisul, fotbalul şi poetul; Imposibilul numitor comun; Depăşirea de scop; Imposibila remiză; Cetatea nu e gata de război; Creştineşte; Cartagina gândurilor // Ramuri. – 2003. – Nr. 8. – P. 15.
214. PE LÂNGĂ ştreang, steag şi înger // Argeşul (supl. „Săgetătorul”) (Curtea de Argeş). – 1999. – Nr. 127. – P.3.
215. PE MARGINEA poemului; Scrisoare din zona liberă dintre rai şi iad; Scara; Descrieri alese; Drept de autor // Moment poetic. – 2003. – Nr. 22. – P. 6-7.
216. PENTRU că de fapt poezia; Poet homines natos; Solipsism; În cârje; Parţial color; Echinox păgân; Sinele; Amiază de iulie; Pătratul negru şi poemul alb; Palid refuzând; Indigo; De profundis // Poezia. – 1999. – Nr. 3. – P. 29-34.
217. PENTRU turişti, primăvara; Cuvântul, floarea, mărul; Sâmbătă spre duminică; Cântec de leagăn; Ave Maria // Femeia Moldovei. – 1977. – Nr. 9.
218. PIAŢA înfrângerilor; Vămile; Din vacanţele de la Neptun; Erau aşteptaţi zeii, dar...; În cel mai bun caz, asemeni alchimistului // Contrafort. – 2003. – Nr. 7-8. – P. 13.
219. PLANTAŢIA de lumânări // Viaţa românească. – 2002. – Nr. 12. – P. – 29-31.
220. PLUTA cea cu odoare; Tainic tulburând infinitul; Lirică didactică; Revelaţie; Timpul paralel; Capriciul Nr. 13; Între gheţari // Familia (Oradea).– 1991. – Nr. 5. – P.15.
221. POEM sugrumat // Adevărul de Cluj (Cluj-Napoca). – 2000. – 5 sept.
222. POETUL, Paracelsus şi bibliotecarele; În zile de pace; Nemesis, Safo; Metrică; Pe marginea poemului // Almanah „Bucovina literară”. – Suceava, 2002. – P. 144-145.
223. POETUL; Albina-şcolăriţă; Fără a bea ceaiul kaki; Ursul şi magnetul; Veveriţa schimbă pizza; „Zebrele” oraşului; Poem cu panda; Piersicul şi cucubeul // Florile dalbe. – 2004. – 22 apr.
224. POEŢI şi poeme ţinându-se de mână; Absoluta autoreferenţialitate; Mică teorie asupra destinului // România lit. – 2002. – Nr. 50. – P. 20.
225. POPAS // Moldova Suverană. – 2000. – 12 oct.
226. PROBLEMA e următoarea; Campanie turistică în Gobi; Dadaism cu ocazia primei mele sosiri la Paris; Arhitectură salină; Carmen; Zi de zi; Eboşă de autobiografie; Lăsare de sânge; Adnotare la volumul „Sâmbătă spre duminică” (1983) // Tomis. – 2001. – Nr. 2. – P. 8.
227. PRO-METAFORA; Mică teorie asupra destinului; Absoluta autoreferenţialitate // Luceafărul. – 2003. – Nr. 10. – P. 9.
228. PUI DE ger // Supliment: [supl. la rev. „a”Mic]. – 2004. – Nr. 1. – P. 1.
229. PUMNAL; Celei care pleacă; Dragoste; Elegie disco; Iarna, ţărm din sud; Hamlet cel bătrân; Diogene; Disecţie; Antieseu; Dublul etc.; Plus de atenţie; Bio-biblio-text; Pregeneză; Predestinaţie; Deja; Candoare; Respiraţie; Vânătoarea cu şoimi; Dragoste de viaţă; Adopţiune; Scurtcircuit; Abis; Pudoare; Dementa; Octombrie; Noiembrie // Cronica. – 1999. – Nr. 10. – P. 16-17.
230. REALCĂTUIRE; Faguri sălbatici // Dacia lit. – 2004. – Nr. 4. – P. 35.
231. REFLECŢII în muzeul de monede vechi // Moldova. – 1969. – Nr. 10. – P. 16.
232. REVENIREA din războiul de o sută de ani // Tomis. – 2003. – Nr. 2. – P. 50.
233. SENS // Calendarul bibliotecarului, 1999. – Ch., 1998. – P. 15.
234. SCRISOARE în zona liberă dintre rai şi iad; Zidul; Unde; Juranal; Invocaţie // Convorbiri lit. – 2002. – Nr. 7. – P. 29.
235. SPECTRU; Din timpuri fineseculare; De deportatio; Drept de autor; Marsupiu; Miez; Un chip // România lit. – 2001. – Nr. 27. – P. 8.
236. (S)PUNEREA în practică; Ion Barbu; Cioran; Moartea un cuvânt cântat; Îm patrafire de cauciuc // Vatra. – 2003. – Nr. 1. – P. 38-39.
237. STATORNICIILE Parisului // Poezia. – 2000. – Nr. 3. – P. 47-48.
238. STÂLPUL DE SARE; Umbrele sufletelor; Corolar anapoda; Partiţiune; În pragul cancelariei // România lit. – 2003. – Nr. – 48. – P. 8.
239. STEAGURI la ONU // Lit. şi arta. – 2003. – 23 ian. – P. 5.
240. SUB STEAUA amăgirilor divine; Fin de siècle; Sieşi reîntors // Cronica. – 1990. – Nr. 28.
241. SUBURBIE; Gara sau Teba destinelor; Parisul, fotbalul şi poetul // Luceafărul. – 2002. – Nr. 32. – P. 15.
242. SUBURBIE; Gara sau Teba destinelor; Parisul, fotbalul şi poetul; Cenuşiu-egalizator // Limba Română. – 2001. – Nr. 4-8. – P. 196-198.
243. SUMMUS; Fiica satului; Frumoasa ori urâta fără corp; Din cronica rozei vântului // Arhipelag (Hunedoara). – 2001. – Nr. 3-4. – P. 6-9.
244. ŞERPII de casă // Tribuna (Cluj-Napoca). – 1991. – Nr. 34.
245. ŞI FETIŢA şi băiatul se deprind cu număratul // Alunelul. – 1998. – Nr. 12. – P. 6-7.
246. ŞI FETIŢA şi băiatul se deprind cu număratul // Căsuţa copilăriei (Chişinău). – 1999. – Nr. 1. – P. 6.
247. ŞLEFUITORUL de lentile în vara crisalidelor; Între memorie şi oglinzi; Contra-cantos // Ateneu. – 2004. – Nr. 7. – P. 9.
248. TANGO thanatos; Imposibilul; Mică jivină // Poezia. – 2002. – Nr. 3. – P.27-29.
249. TRIPTIC de Crăciun // Alba Iulia. – 2002. – Nr. 12. – P. 5.
250. VERB matern; Început de iunie; Negurenii de demult; Lui Ion Creangă; Pace; De-aş culege 1949; Cântec simplu; Tinereţe, floare de salcâm; Fotografiile adolescenţei noastre; La Moldova; Viaţa e un Beethoven gigant; Ziua-hotar; Copii-minune // Tinereţe, floare de salcâm. – Ch., 1988. – P. 93-100.
251. VERBUL plsului de spaţiu // Lit. şi arta. – 1999. – 13 mai. – P. 6.
252. VERSURI // Cetatea culturală (Cluj-Napoca). – 2000. – Nr. 6.
253. VERSURI de la pitici; Zbughilă; Nenorocel; Ileana Cosânzeana; Nu vreau la menajerie; Judo; Veniţi la noi, dragi scriitori; Dactilografa; Arlechinul şi delfinul; Cântec de leagăn; Portretul lui Costel // Florile dalbe. – 2000. – Nr. 43-44. – P. 8.
254. VOCATIV // De acasă – acasă: (pag. basarabene despre Nichita Stănescu). – Ploieşti, 2000. – P. 142-143.
255. VOLUPTATEA explicativului; Aşadar; Schepsis; Da?... Da // Familia. – 2001. – Nr. 10. – P. 33-36.
256. VREMELNICII // Porto-Franco (Galaţi). – 2000. – Nr. 5. – P. 13.
257. VULTURUL pierdut în ceruri // Florile dalbe. - 1999. – 7 oct. – P. 8.
258. ZBOR peste un cuib de cuci; Întinare // Saeculum (Focşani). – 2004. – Nr. 6. – P. 55.
259. ZIMBRUL // Glasul Maramureşului (Baia Mare). – 1999. – 2 oct.
ÎN ALTE LIMBI
G e r m a n ă
260. DIE TAUFE // Dichtungsring (Zeitschrift fur literatur). – Bonn, 2002. – S. 39. – În lb. ge.
261. GRUB // Poezia. – 2003. – Nr. 23. – S. 5. – În lb. ge.
262. TEUER; Dein Blick, Plural; O, Tempora!; Wer?; Hereditat; In der Welt; Physiognomie; Nach den regen; Australisch; Vielleicht // Poezia. – 2002. – S. 89-90. – În lb. ge.
E n g l e z ă
263. THE BALLERINA and the Poem; Fifty-Fifty; Difficulties with a Slogan // Singular Destines. – Ch., 2003. – P. 38-40. – În lb. en.
S l o v a c ă
264. NEVYHNUTNÉ POTREBY: Láska; Dýka; Epizóda; Sokrates; Hore, dole; O tempora!; Hlavatý boh; Ironická; Úkosom; Opis; Fyziognómia; Niekedy dávno; Po daždi; Austrálska; Tol’ko; Konečne; Havran v zime; Už... // Rovnobezne zrkadla- Oglinzi paralele (Nădlac). – 2003. – Nr. 1-2. – P. 7-12. – În lb. sl.
265. RUŽA v piesku; V súvislosti s touto udalaosťou; Nemožnosť zapalakať: Kerd čiastočne porazenỳ // Rovnobezne zrkadla = Oglinzi paralele. – 1999. – Nr. 4. – P. 227-230. – În lb. sl.
R u s ă
266. KRYLO na svetu; Sobytie; Èlegiâ; Maslina; Zahodit den’ / per. S. Zolotcev, A. Revucki // Istoki. – M., 1978. – S. 128-129. – În lb. ru.
267. MAÂK, vlekuŝij v more; Cvet akacii // Več. Kišinev. – 1981. - 4 iûl. – În lb. ru.
268. OTMETINA; Vse-taki prisutsvueš’; Sledstvie iz pravila; Gorâčee serdce; I vse-taki; Cvety pšenicy; „...Krony – korony sadov”; Psalom bližnemu migu; Mostok nad Kuboltoj; Dar; Vozduh zemli; I vse že; Vesna; Domašnie uzy; Žutkij konfuz; Detskij portret; Son udoda; Glaza; Osennââ iva; Bluždaûŝij korabl’; Otmetina; V pšenice isčezaût maki; Na kraiû strašnoj skazki; Âponskij motiv; Meždu niŝetoj i roskoš’û; Načalo iûnâ // Kodry. – 1992. – Nr. 9. – S. 23-28. – În lb. ru.
269. TY OSVOIL tainy sčeta? Naučis’, byla b ohota! // Alunel. – 1998. – Nr. 12. – S. 6-7. – În lb. ru.
S p a n i o l ă
270. AMOR; El lied de la rosa; Sócrate; Hamlet el viejo; Disección; Pensamiento lúcido; Estampa; Detrás de la cerca; Estampa con luna el oriente // Poezia. – 2003. – Nr. 3. – P. 102-104. - În lb. sp.
U c r a i n e a n ă
271. NADPIS; Kukurudzâni polâ; Usvidomlennâ; Pocilunok; Mami; Pesnâ // Molodoj bucovinec (Cernăuţi). – 1988. – 30 žovtnâ. – S. 13. – În lb. uc.
272. NEBO, sinij asfal’t // Leninski prapor (Herson). – 1977. – 5 bereznâ. – În lb. uc.
273. PEISAZ; Vistka // Naš golos (Bucureşti). – 2002. – Nr. 91-92. – S. 4. – În lb. uc.
U n g a r ă
274. SZOMSZÉDDAL jó házat fedni (Leo Butnaru miniatűrjeiböl): Ösgenezis; Ne könyökölj!; Drágán; Többes; ENSZ-lobogók; Erkölcs; Sötétség; Szerelem; Nagyfejü isten; Irónia; Ki menti meg?; A nagyvilágban;; Letisztulás Szókratész; Fizimiska; Austráliai; Zizegö gyász; Puszta tenyér // Balogh József: Erdélyi lórum. – Bucureşti, 2004. – P. 19-24. – În lb. ma.
.
PROZĂ ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII APARTE
275. ANTONIU şi Sulamita // Contrafort. – 2002. – Nr. 7-8. – P. 15.
276. DE CE TOCMAI mâine-poimâine?: [cu un autoportret al autorului] // Bucovina lit. – 1997. – Nr. 12. – P. 10-11.
277. ÎNTRE paranteze de speteze; Îngerul păzitor părăsindu-şi postul; Balerina cheală // Luceafărul. – 1997. – nr. 25. – P. 9-10.
278. MOZAIC de gheaţă: [cu un cuvânt de N. Vieru] // Lit. şi arta. – 1984. – 26 aug. – P. 5.
279. SCLAVA care nu e Isaura // Contrafort. – 2001. – Nr. 1-2. – P. 28.
280. ULTIMA călătorie a lui Ulysse // Limba Română. – 1999. – Nr. 6. – P. 84-85.
ARTICOLE LITERARE, ESEURI PE TEME DE CULTURĂ ŞI ARTĂ
281. A OPTA zi: [cosmograme] // Contrafort. – 2004. – Nr. 3-4. – P. 13.
282. A SUPORTA absurdul: [cosmograme] // Contrafort. – 2002. – Nr. 6. – P. 14.
283. ACROSTOL: [despre cosmograme] // Contrafort. – 2004. – Nr. 5-6. – P. 9.
284. AGENŢI de circulaţie în literatură // Sfatul Ţării. – 1993. – 16 dec.; Sud-Est. – 1993. – Nr. 1. – P. 52.
285. ALTCEVA: [cosmograme] // Contrafort. – 2002. – Nr. 9-10. – P. 11.
286. ANGOASA ca remediu: [cosmograme] // Contrafort. – 2000. – Nr. 6-9. – P. 5.
287. APUD vexilia: [despre rev. Poezia] // Poezia. – 2003. – Nr. 3. – P. 9.
288. ARGUMENT: [despre poezie] // Moment poetic. – 1998. – Nr. 9.
289. ATOATECREATORUL sau cosmomotorul?: [cosmograme] // Contrafort. – 2001. – Nr. 9-11. – P. 5.
290. ATUURI: blocnotes, fişier, cartotecă // Sud-Est. – 2002. – Nr. 1. – P. 56-63.
291. AU SCRIS, scriem, vor scrie (manuscrisele) // Sud-Est. – 2001. – Nr. 1-2. – P. 69-89.
292. BASARABIA şi România – un deceniu de integrare literară: [chestionar] // Contrafort. – 2002. – Nr. 12.
293. „BUCOVINA literară” la 60 de ani: [cuv. de salut] // Bucovina lit. – 2001. – Nr. 10. – P. 4.
294. CA O LEGE a acţiunii, inspiraţia // Sud-Est. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 44-58.
295. CA O METAFORĂ edenică, debutul?... // Noi. – 2002. – Nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11.
296. CAPTIVI între paranteze: [cosmograme] // Contrafort. – 1999. – Nr. – 9-10. – P. 5.
297. CE ESTE, cum este, de ce este cum este cimitirul, zis vesel, de la Săpânţa? // Sud-Est. – 1997. – Nr. 3. – P. 49; Limba Română. – 2000. – Nr. 3-5. – P. 163-167.
298. CEL CHEMAT să dea nume: [despre V. Hlebnikov] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 3. – P. 134.
299. CEREMONII: [despre Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, Mangalia 2002] // Limba Română. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 101.
300. Ch. DICKENS // Noutăţi editoriale. – 1982. – 15 febr. – [semnat cu pseudonimul: L. Răutu]
301. 50 DE SCRIITORI sau 300 de carnete/brevete? // Flux. – 2000. – 28 ian.
302. CLOPOTUL Terrei: [despre creaţia poetică a copiilor] // Florile dalbe. – 2004. – 3 iun.
303. COLOCVIUL internaţional de literatură „La mine acasă” // Tomis. – 1999. – Nr. 5. – P. 2.
304. CONTRAFORT şi donjon: [10 ani ai rev. „Contrafort”] // Contrafort. – 2003. – Nr. 2. – P.12.
305. COORDONATE cernăuţene: verb şi destin // Bucovina lit. – 1998. – Nr. 4-5. – P. 25-26.
306. COSMOSUL: construcţie, ordine sau hazard?: [cosmograme] // Contrafort. – 2001. – Nr. 7-8. – P. 5.
307. CRITICA în pană de... pană (1,2) // Democraţia. – 2002. – Nr. 26; Nr. 27. – P. 13.
308. CTITORIE a virtuţii şi vocaţiei: [despre A. E. Baconsky] // Lit. şi arta. – 2002. – 26 sept.; Luceafărul. – 2002. – Nr. 40. – P. 24; Limba Română. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 52-53.
309. CULTURA rusă în Basarabia: [chestionar] // Contrafort. – Nr. 9-10. – P. 14.
310. CULTURA şi politica // Flux. – 2000. – 24 mart.
311. CUNOAŞTEREA prin credinţă: [cosmograme] // Contrafort. – 2000. – Nr. 12. – P. 5.
312. CU EXCEPŢIA de rigoare // Semn. – 2003. – Nr. 1-2. – P. 5-6.
313. DE LA ADAM greşeală sau eroare şi... pedeapsă: [despre erorile întâlnite în opera aut. celebri] // Sud-Est. – 2003. – Nr. 1. – P. 125-129.
314. DE LA ALTFEL la Astfel: [cosmograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 2. – P. 21.
315. DE LA PSALMUL biblic – la verbul nostru cel de toate zilele: [pref.] // Dangăt de clopot: (poemele copiilor). – Ch., 2004. – P. 3-4.
316. DESPRE Adam şi alţi postmodernişti // Lit. şi arta. – 1996. – 26 iun.
317. DESPRE disproporţia dintre har şi orgoliu // Flux. – 2000. – 25 febr.
318. DESPRE dualităţi, număr pur şi alte „impurităţi” ale filozofiei: [cosmograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 5-6. – P. 7.
319. DESPRE inspiraţie, în câteva note de etapă // Basarabia. – 1999. – Nr. 2. – P. 13.
320. DESPRE limitele cunoaşterii [cosmograme] // Contrafort. – 2000. – Nr. 10-11. – P. 6; Oglinda lit. – 2004. – Nr. 27. – P. 683.
321. DESPRE pictorul Anatol Danilişin // Sud-Est. 2000. – Nr. 1-2. – P. 79.
322. DESPRE pictorul V. Cojocaru // Enciclopedia artiştilor români contemporani. – Buc., Arc, 2001. – Vol. IV. – P. 36.
323. DESPRE polemici // Flux. – 2000. – 10 mart.
324. DIN DICŢIONARUL de leologisme: [apoftegme] // Viaţa Basarabiei. – 2003. – Nr. 3. – P. 184-187.
325. DINCOLO de geamandură sau de cealaltă parte a oglinzii // Limba Română. – 1999. – Nr. 6. – P. 80-81.
326. DINCOLO de manipulările de sens, consens, context şi scop : [starea criticii lit. româneşti] // Ramuri. – 2002. – Nr. 4.
327. DINCOLO de suprafaţă : [în loc de argument] // Metafore româneşti din Basarabia. – Iaşi, 2000. – P. 5-6.
328. DINCOLO sau acolo? (I, II): [cosmograme] // Contrafort. – 1999. – Nr. 11-12. – P. 5; 2000. – Nr. 1-3. – P. 5.
329. DRUMUL spre ceilalţi: [despre civilizaţia Orientului] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 2. – P. 67-71.
330. EGO-TEXT // Luceafărul. – 2001. – Nr. 45-46. – P. 38.
331. EMINESCU: altul, acelaşi? // Flux. – 2000. – 14 ian.; Ateneu. – 2000. – Nr. 5.
332. ENIGMA unor pseudonime // Carte pentru toţi. – Ch., 1972. – P. 74-76.
333. E PĂCAT că ne încruntăm prea des: [despre polemici] // Lit. şi arta. – 1991. – 17 ian.
334. ERAM tineri şi aveam de unde muri: [despre corespondenţa cu P. Dudnic] // Ziua Poeziei (Chişinău). – 1992. – Oct. – P. 6.
335. ESEU aniversar: [rev. „Moldova” la 30 de ani] // Moldova. – 1996. – Nr. 7-8. – P. 2-3.
336. E UN TIMP finesecular al indeciziilor // Tomis. – 1999. – Nr. 12. – P. 3.
337. FĂCLIER în eterna contemporaneitate: [despre M. Eminescu] // Moldova Suverană. – 2001. – 16 iun.; Vârful-nalt al piramidei. – Ch., 2001. – P. 254-259.
338. FILOZOFIA – o ţară a tuturor?: [cosmograme] // Contrafort. – 2001. – Nr. 3-6. – P. 5; Oglinda lit. – 2004. – Nr. 28. – P. 721.
339. FLORI neobişnuite: [cuv. de felicitare pentru rev. „Florile dalbe”] // Florile dalbe. – 2001. – Nr. 12. – P. 3.
340. GÂNDINDU-NE la Eminescu (Făclier în eterna contemporaneitate) // Peste secolele toate. – Ch., 2003. – P. 127-133.
341. HONORIS causa: [despre Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, Mangalia 2002] // Limba Română. – 2002. – Nr.11-12. – P. 8-9.
342. IDEALUL, ideea şi obligativitatea perimetrului: [cosmograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 3-4. – P. 9.
343. INTERIOR cosmic: [despre subliminal] // Sud-Est Cultural. – 2004. – Nr. 2. – P. 69-77.
344. ÎMPREUNĂ cu Aurel David, întregind un dialog // Lit. şi arta. – 1990. – 29 nov. –P. 6.
345. ÎNTRE codru şi zodiac: [despre creaţia pictoriţei E. Romanescu] // Democraţia. – 2003. – Nr. 5. – P. 10.
346. ÎNTRE pierdere şi adaos // Basarabia. – 2001. – Nr. 1-4. – P. 86-88.
347. ÎNTRE tumorile şi comorile scrisului // Sud-Est. – 2000. – Nr. 3. – P. 62-73.
348. LA BACOVIA // Democraţia. – 2002. – Nr. 39. – P. 14.
349. LAMPA şi oglinda // Lit. şi arta. – 1991. – 22 aug.
350. LA UN POPAS aniversar: [G. Sainciuc – 75 de ani] // Lit. şi arta. – 1994. – 14 iul. – P. 6.
351. LIMBAJUL – canon şi creaţie // Sud-Est. – 2002. – Nr. 1. – P. 42-47; Luceafărul. – 2004. – Nr. 8. – P. 9, 21.
352. LITERATURA transcanonică // Canon şi canonizare. – Bucureşti, 2003. – P. 14-18.
353. LITERATURA transcanonică: [dezbaterea rev. Paradigma] // Paradigma (Constanţa-Bucureşti). – 2003. – Nr. 3-4. – P. 14-15.
354. LUCIDITATE şi miracol: [cosmograme] // Contrafort. – 2001. – Nr. 1-2. – P. 5.
355. LUMEA de după cuvânt: [despre Jorge Luis Borges] // Limba Română. – 1999. – Nr. 3-5. – P. 105-111.
356. MAI ESTE actual Caragiale? // Democraţia. – 2002. – Nr. 28. – P. – 14.
357. MAI PUŢIN de un geniu pe deceniu // Sud-Est. – 2001. – Nr. 4. – P. 65-75.
358. MODERNISM şi postmodernism // Basarabia. – 2001. – Nr. 5-7. – P. 136-138.
359. MONDIALIZAREA şi dinamica psiho-socio-culturală // Sud-Est. – 2004. – Nr. 1. – P. 11-18.
360. NEGAŢIA CA VALOARE: [cosmograme] // Contrafort. – 2004. – Iul.-Sept. (nr.7-9). – P. 8.
361. NUMAI şi numai erând: [despre Nichita Stănescu] // Basarabia. – 2002. – Nr. 1-2. – P. 6-7; De acasă – acasă. – Ploieşti; Ch., 2002. – P. 144-146.
362. O, MAGNUM misterium!: [cosmograme] // Contrafort. – 2000. – Nr. 4-5. – P. 23.
363. OMUL (şi autorul) transgresiv: [cosmograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 1. – P. 5-6.
364. ONOR şi onorariu // Sud-Est. – 2000. – Nr. 4. – P. 47-60; Luceafărul. – 2004. – Nr. 14. – P. 15; Nr. 15. – P. 15; Nr. 16. – P. 15; Nr. 17. – P. 15; Nr. 18. – P. 15.
365. OPINII în fragmentariu: [despre momentul literar 1984] // Tinerimea Moldovei. – 1984. – 11 ian.
366. PÂNĂ LA sfârşitul mileniului au mai rămas // Flux. – 2000. – 21 apr.
367. PEDAGOGIA şi puterea culturală // Democraţia. – 2002. – Nr. 36, Nr. 37, Nr. 38. – P. 14.
368. PERIMETRUL cuştii şi identitatea intelectualului // Contrafort. – 1999. – Nr. 6-8. – P. 8.
369. POATE fi literatura globalizată? // Luceafărul. – 2001. – Nr. 36. – P. 10.
370. POEM din ziua în care s-a scumpit sarea: [poemul favorit şi comentat] // Euphorion (Sibiu). – 2004. – Nr. 3-4. – P. 16.
371. (POSIBILUL) fenomen post-modern şi (imposibila) ştiinţă a literaturii // Sud-Est. – 1997. – Nr. 1.
372. „PRECUM eternul verb...”: [cuv. de felicitare pentru rev. „Femeia Moldovei”] // Femeia Moldovei. – 1996. – Nr. 3-4. – P. 21.
373. PRIMUL popas dincolo de Prut : [Şt. Popa Popa’s la Chişinău] // Lit. şi arta. – 1997. – Nr. 19. – P. 6.
374. PRIMORDIUL ca promisiune: [despre debut şi debutanţi] // Sud-Est. – 2003. – Nr. 3. – P. 28-44.
375. PRINTRE altele, despre babilonieni şi cometa generaţiilor // Sud-Est. – 2001. – P. 28-32.
376. PRIZONIER sau stăpân al limbii? // Flux. – 2000. – 5, 12 mai.
377. PROBA solitudinii // Ateneu. – 2001. – Nr. 8. – P. 5.
378. PUNCTUL de vedere al şlefuitorului de lentile // Sud-Est. – 2000. – Nr. 1-2. – P. 41-55.
379. RELATIVITATE, mit, poezie: [cosmograme] // Contrafort. – 1999. – Nr. 4. – P. 5.
380. RELIGIE sau parareligie?: [cosmograme] // Democraţia. – 2002. – Nr. 33. – P. 14.
381. REVISTA Contrafort: [despre Contrafort] // Ateneu. – 2004. – Nr. 3. – P. 11.
382. ROABA cu semne: [despre Salvador Dali] // Contrafort. – 2003. – Nr. 7-8. – P. 15.
383. ROLUL de punte (1, 2) // Democraţia. – 2002. – Nr. 20, Nr. 23. – P. 6.
384. ROST către rost // Moldova. – 1996. – Nr. 1-2. – P. 3.
385. SABIA de serviciu a lui Ştefan cel Mare: [o întâmplare anecdotică la Istanbul] // Cobra (Bucureşti). – 1999. – Nr. 12. – P. 16.
386. SAMAÂ ârkaâ zvezda poèta: (despre Mihai Eminescu) // Pacea civică=Graždanskij mir. – 1994. – Nr. 3. – P. 3. – În lb. ru.
387. SCRIITORI & second-hand? // Democraţia. – 2002. – Nr. 15. – P. 14.
388. SCRIITORI basarabeni despre edituri, cititori şi cărţi: [chestionar] // Contrafort. – 2003. – Nr. 5-6. – P. 33-34.
389. SCRIITORUL, prizonier sau stăpân? // 22. – 2000. – 18 iul.
390. SCRIITORUL şi politica // Democraţia. – 2002. – Nr. 13. – P. 8.
391. SCRIITORUL şi puterea // Lit. şi arta. – 1995. – 19 sept.
392. SFERTODOCTUL cu sistem: [despre aberaţiile pseudolingviştilor] // Contrafort. – 2003. – Nr. 7-8. – P. 7.
393. SINGURA literatură română // Democraţia. – 2002. – Nr. 14. – P. 14.
394. SITUAŢIE, vocaţie şi elevaţie // Basarabia. – 1996. – Nr. 4-6.
395. STARE critică: [despre critica literară] // Flux. – 2000. – 14 apr.
396. STUDENT pe timpul rinocerilor: [despre Jurnalul cu acelaşi titlu] // Arcadia: supl. al ziar. „Pământul” (Călăraşi – România). – 1998. – Nr. 41. – P. 6.
397. SUBLIMINALUL [I, II]: [cosmograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 12; 2004. – Nr. 1–2. – P. 15.
398. SUFLET civilizat prin înminunare: [despre valenţele poeziei] // Semne. – 2002. – Nr. 1. – P. 10-11.
399. ŞANSA regăsirilor şi măsura posibilului // Moldova. – 1993. – Nr. 9. – P. 7.
400. ŞAPTE ani şi şapte cărţi de-acasă: [R. Kipling – scriitor pentru copii] // Viaţa Basarabiei. – 2004. – Nr. 1. – P. 153-159.
401. (ŞI) DREPTUL la poezie // Democraţia. – 2002. – Nr. 50. – P. 14.
402. TAINA, mitologia şi poezia infinitului: [cosmograme] // Contrafort. – 1999. – Nr. 5. – P. – 8.
403. TÂNĂRA poetă Ariadna Medoni: [prez.] // Basarabia. – 2001. – Nr. 1-4. – P. 114.
404. TEMEI pentru a defini duminica // Florile dalbe. – 2002. – Nr. 25. – P. 8.
405. TERTIUM datur: [cosmograme] // Contrafort. – 2002. – Nr. 1-3. – P. 5.
406. TOTUL sau nimic?: [cosmograme] // Contrafort. – 2001. – Nr. 12. – P. 5.
407. ŢARĂ şi baştină // Întâlnirea scriitorilor români din întreaga lume: [Neptun, 5-10 iunie 1995]. – Bucureşti, 1995. – P. 274-275.
408. UN (APARENT) sezon... postmortem?: [despre starea criticii lit. curente] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 3. – P. 30-39.
409. ULTIMA verba // Sud-Est. – 2001. – Nr. 3. – P. 99-114.
410. UN ILUMINISM perpetuu: [eseu despre arta traducerii] // Sud-Est. – 2003. – Nr. 4. – P. 25-43.
411. UNIVERSALITATE şi globalizare // Politică culturală şi globalizare. – Bucureşti, 2002. – P. 103-110.
412. VELIMIR Hlebnikov, adevărat fenomen al modernismului rus // Limba Română. – 2002. – Nr. 4-6. – P. 176.
413. VOCAŢIE şi destin: [pref. despre viaţa şi opera lui Saint-Exupery] // Saint-Exupery, A. Pământ al oamenilor. – Ch., 2004. – P. 5-12.
414. ZECE ANI cu revista „Sud-Est” // Sud- Est. – 2000. – Nr. 3. – P. 137.
PUBLICISTICĂ, ARTICOLE DE ACTUALITATE
415. A EVADA din secolul trecut // Ateneu. – 2004. – Nr. 6. – P. 11.
416. A FI basarabean // Flux. – 2000. – 31 mart.; Curierul românesc. – 2000. – Nr. 10. – P. 2.
417. A MIA OARĂ, despre cultură // Flux. – 2000. – 19 mai.
418. ACTIVITATEA PPCD în actualul Parlament are efect de turnesol // Ţara. – 1999. – 17 dec.
419. AR CAM fi timpul... // Democraţia. – 2003. – Nr. 16. – P. 14.
420. AU CHIAR anul se-nnoieşte?... // Democraţia. – 2002. – Nr. 53-54; Ateneu.– 2004. – Nr. 2. – P. 11.
421. AU ŞI PROVERBELE dreptatea lor...(1, 2) // Democraţia. – 2003. – Nr. 17, 19. – P. 15.
422. CALEA răsăritei // Tinerimea Moldovei. – 1977. – 4 sept.
423. CARAGIALE în stânga Prutului // Ateneu. – 2004. – Nr. 8. – P. 16.
424. CARACTER şi identitate // Flux. – 2000. – 3 mart.
425. CINE a vândut fitilul? // Democraţia. – 2002. – Nr. 24. – P. 14.
426. DATUL cu părerea: (despre discurs) // Democraţia. 2002. – Nr. 40; Nr. 41. – P. 14.
427. DÂNŞII – fără hram, „ţărişoara” – de haram... // Democraţia. – 2003. – Nr. 15. – P. 14; Ateneu. – 2004. – Nr. 5. – P. 8.
428. DE IZBELIŞTE // Flux. – 1999. – 3 dec.
429. DEMASCAŢI minciuna! // Democraţia. – 2002. – Nr. 22. – P. 14.
430. DESPRE patriotism // Flux. – 2000. – 8, 15 mai.
431. DESPRE politicastrofederalizare // Democraţia. – 2002. – Nr. 25. – P. 14.
432. DIFERENŢE de sens // Flux – 1999. – 17 dec.; Curierul românesc. – 2001. – Nr. 11. – P. 3.
433. DISCIPLINĂ // Tinerimea Moldovei. – 1977. – 28 aug.
434. EFECTUL developării // Democraţia. – 2003. – Nr. 4. – P. 14.
435. ...FĂRĂ puncte de reper // Democraţia. – 2003. – Nr. 3. – P.14.
436. FRACTURI şi fractale politice (1, 2, 3) // Democraţia. – 2002. – Nr. 30; 31; 32. – P. 14.
437. GARA sau Teba destinelor // Democraţia. – 2002. – Nr. 35. – P. 14.
438. GÂNDURI pentru timp urât // Moldova. – 1996. – Nr. 3-4. – P. 3.
439. GLORIA (i)munda(na) idem Godot // Democraţia. – 2002. – Nr. 44. – P. 14.
440. IMPERATIVUL remodelării mentalităţilor (I,II) // Democraţia. – 2002. – Nr. 48, 49. – P. 14.
441. ÎNCEARCĂ să înţelegi... // Democraţia. – 2002. – Nr. 29. – P. 14.
442. ÎN PATRAFIRE de cauciuc // Democraţia. – 2002. – Nr. 21. – P. 1.
443. MITOMANII, mitomania // Contrafort. – 2004. – Nr. 3-4. – P. 2.
444. MONŞTRI la uşa bibliotecilor // Flux. – 2000. – 18 febr.
445. MOWGLI şi politichia unanimistă (1,2) // Democraţia. – 2002. – Nr. 51; Nr. 52. – P. 14
446. MUTANŢI şi cozi de topor // Democraţia. – 2002. – Nr. 42. – P. 14.
447. NE VREM sub vremi? // Democraţia. – 2002. – Nr. 18. – P. 14.
448. NU LUAŢI în derâdere iluziile // Flux. – 2000. – 16 iun.
449. NU ZIDUL plângerii, ci zidul revoltei // Democraţia. – 2002. – Nr. 45. – P. 14.
450. O NĂLUCĂ bântuie prin Basarabia // Democraţia. – 2002. – Nr. 12. – P. 7.
451. PARABOLA decăderii (1, 2) // Democraţia. – 2003. – Nr. 6. – P. 9; Nr. 12; Nr.13. – P. 14.
452. PARTICULARISM şi generalitate românească // Democraţia. – 2002. – Nr. 34. – P. 14.
453. PĂRĂSIND perimetrul cuştii // Curierul românesc. – 2001. – Nr. 4. – P. 20.
454. POLITICA braţelor încrucişate (I, II) // Democraţia. – 2002. – Nr. 46; Nr. 47. – P. 14.
455. PUSTIU şi numai pustiu // Democraţia. – 2002. – Nr. 19. – P. 6.
456. RĂSPICAT: [despre delatori] // Moldova. – 1996. – Nr. 5-6. – P. 48-49.
457. REMORCA Europei // Democraţia. – 2002. – Nr. 43. – P. 14.
458. SCUTURÂND patosul cuvintelor „mari”... // Democraţia. – 2002. – Nr. 16. – P. 14.
459. SITUAŢIE şi situare: [politograme] // Contrafort. – 2003. – Nr. 10-11. - P. 2; Ateneu. – 2004. – Nr. 1. – P. 11.
460. ŞI ALTORA spre pilduire // Democraţia. – 2003. – Nr. 14. – P. 14.
461. ŞI TOTUŞI DEMOCRAŢIA, şi totuşi libertatea // Democraţia. – 2003. – Nr. 22. – P. 11.
462. UN ECHIVOC monstruos // Lit. şi arta. – 1994. – 12 oct.
463. UN ÎNTÂI aprilie non-stop // Flux. – 2000. – 7 apr.
464. UN „NU” categoric // Ateneu. – 2003. – Nr. 11-12. – P. 11.
465. VIRTUS est origo unions // Democraţia. – 2002. – Nr. 17. – P. 14.
JURNALE
466. DINTR-UN carnet grecesc (16-24 noiembrie 1994) // Contrafort. – 1999. – Nr. 2-3. – P. 11.
467. DRUMUL cu hieroglife: [Jurnal chinez] // Sud-Est cultural. – 2004. – Nr. 3, 4.
468. DRUMUL cu hieroglife: (Jurnal chinez, fragm.): „...Oraş grizonat de vremi bătrâne”; Zidul zidurilor // Ramuri. – 2004. – Nr. 7-8. – P. 22-23.
469. JURNAL 1969: [fragm.] // Sinteze lit. (Ploieşti). – 2001. – Nr. 1. – P. 19,
470. MUZEUL caligrafiei: [din Jurnalul chinez] // Ziua lit. (Bucureşti). – 2004. – 17-23 iul. – P. 1, 4.
471. PERIMETRUL cuştii: [Jurnal 1972-1974; fragm.] // Basarabia – 2002. – Nr. 1-2; 2003. – Nr. 1-3. – P. 143-158.
472. PERIMETRUL cuştii: [Jurnal 1972-1974; fragm.] // Dialog (Chişinău). – 2001. – Nr. 25; 26; 27; 28; 29; 30.
473. PERIMETRUL cuştii: [Jurnal 1972-1974; fragm.] // Limba Română. – 2003. –Nr. 2-3. – P.159–167.
474. PESTE opt fuse orare: [impresii de călătorie în Mongolia] // Basarabia. – 1999. – Nr. 3-6. – P.115-129; 1999. – Nr. 7-12. – P. 133-137; 2001. – Nr. 8-12. – P. 110-119.
475. STUDENT pe timpul rinocerilor: [Jurnal 1969-1972] // Ţara. – 1998. – 7, 14, 21, 29 aug.; 4, 11, 18, 25 sept.; 2, 9, 16, 23 oct.; 6, 13, 20 nov.; 18, 25 dec.; 1999. – 1, 15, 22, 29 ian.; 5, 12, 19, 26 feb.; 5, 12 mart.
DIALOGURI, INTERVIURI CU Leo BUTNARU
476. A V-A ÎNTÂLNIRE a scriitorilor români din întreaga lume: [despre evenimentul în cauză] // Contrafort. – 2004. – Nr. 5-6. – P. 12.
477. CAPTIVITATEA scriscetitului: [interviu de V. Milescu] // Lumea (magazin) (Bucureşti). – 2002. – Nr. 5. – P. 17.
478. „CA SĂ FIM rezistenţi, trebuie să alegem o cale elitară”: [interviu de Gh. Budeanu] // Noi. – 2003. – Nr. 4. – P. 6-7.
479. „CE ANUME v-ar face să renunţaţi la scris?”: [răspuns la întrebarea respectivă] // România lit. – 2003. – Nr. 51-52. – P. 24.
480. CHESTIONAR „Contrafort”: [despre adunarea USM] // Contrafort. – 1997. – Nr. 1.
481. CHESTIONAR „Contrafort”: [despre guvernarea comunistă] // Contrafort. – 2002. – Nr. 1-3
482. CHESTIONAR „Contrafort”: [importanţa Unirii] // Contrafort. – 1999. – Nr. 2-3. – P. 21.
483. CHESTIONAR „Literatura şi Arta” // Lit. şi arta. – 1998. – Nr. 52.
484. CHESTIONAR „Sud-Est”: [revenirea la normalitatea culturală] // Sud-Est. – 1992. – Nr. 2.
485. CIOACĂ-IOANID Şt. Zilele culturii basarabene (la Institutul Cultrural Român): [extras din cuv. rostită de L. Butnaru] // Curierul românesc. – 2004. – Nr. 5. – P. 14.
486. DESPRE bibliotecile din Chişinău // Cartea de la Neptun. – Bucureşti, 1999. – P. 201-202.
487. DESPRE postmodernism // Contrafort. – 2001. – Nr. 9-11. – P. 18.
488. „DIALOGURI culturale”: [interviu de V. Milescu] // Universul cărţii (Bucureşti). – 2002. – Nr. 7. – P. 3
489. „DIN PĂCATE, unii colegi au trecut brusc pe alt versant”: [interviu de I. Proca] // Glasul Naţiunii. – 2003. – Nr. 43. – P. 16.
490. IMPRESII despre China: [interviu] / consemnare: Chao Ding // Recent Developments (Evenimente recente). – 2004. – Nr. 2. – P. 10-11. – În lb. chineză
491. „INTELECTUALUL trebuie să aibă personalitate”: [interviu de I. Iachim] // Făclia. – 1998. – 7 mart. – P. 3.
492. „ÎN BASARABIA, scriitorul mai are o valoare”: [interviu de. N. Prelipceanu] // România liberă. – 2001. – 23 oct. – P. 2.
493. ÎN DEPLINĂ legalitate // Basarabia. – 1999. – Nr. 1. – P. 2.
494. ÎNTÂMPLĂRI cu scriitorul L. Butnaru // Flux. – 1998. – 15 dec.; Roibu, Nicolae. Să vă spun ce s-a întâmplat. – Ch., 1999. – P. 138-139.
495. LIMBA în care visăm: [interviu de Adrian Alui Gheorghe] // Antiteze (Piatra Neamţ). – 2002. – Nr. 10. – P. 110-111.
496. LITERATURA e ca şi infinitul – cu centrul pretutindeni şi marginile nicăieri: [interviu de C. Cârstea] // Cronica. – 1999. – Nr. 4. – P19.
497. „MĂ LAS în libertatea propriei revelaţii de sine”: [interviu de V. Milescu] // Limba Română. – 2002. – Nr. 4-6. – P. 115-121.
498. MOMENTUL literar: [chestionar] // Sud-Est cultural. – 2004. – Nr. 2. – P. 47-52.
499. NU AM FOST niciodată minoritari: [interviu de Dan Stanca] // România liberă. – 1999. – 22 apr.
500. „NU MĂ CONSIDER ambasador, ci scriitor român”: [interviu de N. Roibu] // Flux. – 1998. – 2 ian. – P. 5.
501. „POEZIA ar fi însăşi libertatea spiritului uman, elevat, cultivat, inteligent”: [interviu de P. Popa] // Sud-Est. – 2001. – nr. 4. – P. 18-24; Semne. – 2001. – Nr. 4. – P. 11-15.
502. PRIN ÎNSĂŞI valoarea sa, cultura are o inevitabilă funcţie critică la adresa tiranilor: [interviu de I. Panait] // Salonul lit. – 2000. – Nr. 2-3. – P. 3-4.
503. „REFUZ subterfugiul concluziilor. Viaţa şi creaţia sunt fenomene mereu deschise”: [interviu] / consemnare: S. Băcăuanu-Nemaţ // Limba Română. – 2004. – Nr. 7-8. – P. 175-183.
504. „SĂ NE TRANSMITEM reciproc semnale de acţiune”: [interviu de I. T. Zegrea] // Septentrion lit. (Cernăuţi). – 2002. – Nr. 1-2. – P. 8-9.
505. „SIMŢIM încă perimetrul cuştii de aer şi iluzii...”: [interviu de I. Adam] // Adam, Georgeta, Adam, Ioan. Proba exilului. – Bucureşti, 2002. – P. 291- 299.
506. „SPERANŢA de a rezista şi iluzia de a învinge”: [interviu de N. Roibu] // Luceafărul. – 1998. – Nr. 19. – P. 12-13; Sud-Est. – 1998. – Nr. 4. – P. 80-84.
507. SUB STEAUA Eminescu: [opinii la un simpoz. de la Cernăuţi] // Septentrion lit. – 2002. – Nr. 1-2. – P. 3.
508. „SUFLET civilizat prin înminunare”: [interviu de E. Bivol] // „a”Mic. – 2004. – Nr. 1. – P. 2.
509. „SUNT UNUL dintre poeţii care nu s-au predat ideologicului trâmbiţat şi populismului aranjat”: [interviu de V. Milescu] // Sud. – 2002. – Nr.10. – P. 1-3.
510. TURNIR poetic la Stockholm: [interviu de V. Ciobanu] // Contrafort. – 1998. – Nr. 11-12. – P.26-27.
511. „ŢIN DE GENERAŢIA fără de vârstă a iluziei necesare”: [interviu de C. M. Spiridon] // Poezia. – 2001. – Nr. 3. – P. 7-24.
512. UN GLADIATOR al verbului: [interviu de M. Gafton] // Ţara. – 1998. – 29 dec.
513. VESTEA cea bună [referitor la acordarea Premiului Uniunii Scriitorilor din România lui L. Butnaru] // Basarabia. – 1999. – Nr. 2. – P. 2.
DIALOGURI, INTERVIURI REALIZATE DE Leo BUTNARU
514. ABĂLUŢĂ, C. „Biruinţa de sine rimează cu perseverenţa, iar perseverenţa cu experimentul şi informarea” // Sud-Est. – 2000. – Nr. 3. – P. 62.
515. BALTAG, C. „Oricât ţi-ai iubi opera, tot poţi considera că ai ratat-o, cel puţin pe jumătate” // Viaţa românească. – 2001. – Nr. 12. – P. 29-35.
516. BÂKOV, R. „Copilăria – marea temă a tuturor artelor” // Tinerimea Moldovei. – 1975. – 30 sept.
517. BLANDIANA, A. „Dincolo de pesimism – peste pragul celei de-a şaptea grădini” // Blandiana, A. Cine sunt eu? – Cluj-Napoca, 2001. – P. 259-272.
518. BREBAN, N. „Ideile majore, trăite cu intensitate şi tenacitate, formează caractere” // Limba Română. – 2002. – Nr.11-12. – P. 30-44.
519. BUSUIOC, A. „E timpul să nu ne mai comparăm noi înde noi” // Sud-Est. – 1998. – Nr. 3. – P. 28-41.
520. CASSIAN, M. S. „Nu cred decât în construcţii realizate temeinic, în timp şi nu peste noapte” // Aurora (Oradea). – 2000. – Nr. 11. – P. 233-237; Contrafort. – 2001. – Nr. 3-6. – P. 28.
521. CĂLINESCU, M. „Orice adevărată operă de artă e implicit şi o operă critică” // Sud-Est. – 2002. – Nr. 4. – P. 34-38.
522. CÂRNECI, M. „Din fericire, trăim timpuri în care scriitorul nu mai trebuie să se exileze” // Limba Română. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 62-65.
523. CIOCULESCU, B. „Trebuie să ai talentul experienţei” // Limba Română. – 1999. – Nr. 6. – P. 83-91.
524. GRIGURCU, Gh. „Combativitatea celor marginalizaţi prin naştere” // Sud-Est. – 1999. – Nr. 3-4. – P. 18.
525. MARTIN, M. „Opera, mai întâi, este o fantomă energetică” // Sud-Est. – 1996. – Nr. 1. – P. 53-59.
526. MINCU, M. Un punct de sprijin al efortului întregii colectivităţi // Lit. şi arta. – 1993. – Nr. 39. – P. 5; Contemporanul. – 1994. – Nr. 2. – P. 8-9; Mincu, M. A fi mereu în miezul realului. – Constanţa, 2001. – P. 96-110.
527. SÂNTIMBREANU, M. „Timpul nu este egal cu sine însuşi” // Sântimbreanu, M. Carnete de editor. – Timişoara, 2000. – P. 153-176.
528. TUDORAN, D. Dacă nu ai o brumă de bun-simţ, faci umbră pământli degeaba // Tudoran, D. Kakistocraţia. – Ch., 1998. – P. 486-491.
529. TUPAN, M. „Traversăm o perioadă de criză. Însă criză de lectură, nu de cultură” // Limba Română. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 43-44.
530. ŢĂRANU, P. Mărturisiri în preajma celor doisprezece apostoli // Viaţa satului. – 1994. – 27 aug. – P. 3.
531. ŢEPOSU, R. G. „Printre personajele literaturii amestec personajele propriei mele vieţi” // Semn. – 1995. – Nr. 1. – P. 8-9.
532. ...VENI VORBA despre şi dinspre Nichita. (Secvenţe din dialogurile cu: Mircea Tomuş, Andrei Pleşu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Gheorghe Tomozei, C. D. Zeletin, Mircea Nedelciu, Sorin Preda) // De acasă – acasă. – Ploieşti; Ch., 2000. – P. 52-55, 114-121.
533. ZELETIN, C.D. „Binele cere un efort de elevare spirituală” // Sud-Est. – 1993. – Nr. 1. – P. 15.
Leo BUTNARU – ALCĂTUITOR
534. METAFORE româneşti din Basarabia: [versuri; selecţ., pref.]. – Iaşi: Cronica, 2000. – 284 p.
535. TRADUCERI din poezia universală: [antol.; st. introd., note biobibliogr.] – Ch.: Arc-Ştiinţa, 2004. – 288 p. – ( Literatura din Basarabia. Secolul XX).
VOLUME TRADUSE
536. AYGHI, Ghennadi. Alunecări de vise. – Nădlac: „Ivan Krasko”, 2004. – 124 p. – (Punţi).
537. AYGHI, Ghennadi. Chipul-vânt. – Nădlac: „Ivan Krasko”, 2003. – 196 p. – (Punţi).
538. HLEBNIKOV, Velimir. Ochii din orbitele rănilor. – Ch.: Ştiinţa, 2003. – 124 p. – (Biblioteca de Nord).
TRADUCERI ÎN CULEGERI ŞI EDIŢII PERIODICE
539. ASENOV, V. Ploaia neutră: [versuri ] // Lit. şi arta. – 1984. – 13 sept. – P. 4.
540. AYGHI, Gh. Cazimir Malevici; Lui David Burliuk; Tu şi florile; Visul-epilog; Pădurile-ndărăt; Deja astfel; Versuri despre absenţă; Îndelung: în foşnete-în-freamăte; Fiinţe; Cu o mai veche amintire: [versuri] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 4. – P. 110-114.
541. AYGHI, Gh. Câmpul-prolog; La nunta amicului; Noaptea, tresărind; Din nou – plângătoarele sălcii; Un trandafir mort printre hârtii; Unde mai pui, chiar fără cuvinte; Melodia de lângă drum; Grădina-tristeţe // Poezia. – 2003. – Nr. 1. – P. 176-180.
542. AYGHI, Gh. Furtuni – Iluminări: Plecări; Zăpadă, într-un „vechi” cartier din Moscova; Din nou: apariţia piţigoiului; Fără titlu // Lucefărul. – 2003. – Nr. 8. – P. 17.
543. AYGHI, Gh. Ivirea iasomiei; „Rândunica”: mod de a lega; Aproape: poieniele; Jalnicul peisaj al unui pictor anonim; Al cincilea cânt; Din nou – „munca asupra visului”; Cerul rozelor; Periferie: grădină întomnată; Pinul în amiază // Poesis. – 2003. – Nr. 1-2. – P. 98-99.
544. AYGHI, Gh. Ivirea iasomiei; Zăpadă, într-un „vechi” cartier din Moscova; Înspre ponoare; Un trandafir mort printre hârtii; În calmul lunii august; Melodia de lângă drum; Al cincilea cânt // Limba Română. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 68-70.
545. AYGHI, Gh. La chefurile pictorilor; Lucrurile din vechea casă; Gunoiştea din afara oraşului; Freamătă pinii; În preajma pădurii de mesteceni; Răvaş expediat din Apşeronsk // Ramuri. – 2003. – Nr. 1. – P. 20.
546. AYGHI, G. Linişte; Plecarea; De dragoste // Luceafărul. – 2003. – Nr. 32. – P. 23.
547. AYGHI, Gh. Poeme // Sud-Est. – 2002. – Nr. 4 . – P. 110-114.
548. BÖRNSON, B. Ah, dacă-ai fi ştiut // Floare-albastră! Floare-albastră!...: [din poezia de dragoste a lumii]. – Ch., 1986. – P. 215.
549. CHAR, R. Omul-pasăre mort şi bizonul trăgând să moară; Cerbii negri; Nemaipomenita dihanie; Tânărul cal cu coamă vaporoasă // Traduceri din poezia universală: [antol.]. – Ch., 2004. – P. 213-214. – ( Literatura din Basarabia. Secolul XX).
550. CHAR, R. Omul-pasăre mort şi bizonul trăgând să moară; Cerbii negri; Nemaipomenita dihanie; Tânărul cal cu coamă vaporoasă; Taurul; Păstrăvul; Şarpele; Ciocârlia; Meterezul rămurişului; Inofensivul; Bombănire; Pentru a restabili; Biblioteaca este-n flăcări; Companionii în grădină; Avem; Marea bucurie // Sud-Est. – 2003. – Nr. 2. – P. 90-97.
551. DAMDINOV, N. Lupta pentru soare // Basarabia. – 1984. – Nr. 7. – P. 103-104.
552. DINGPING, Yu. Nenumitul // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 189-190.
553. FUJUN, Zhao. Fluviul // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 191-192.
554. GAMZATOV, R. Aplauze... Mulţimi mă felicită; Zboară, zboară păsări; Povestea se desprinde ca din spume; Astăzi s-a născut un mic voinic; În India se crede cum că şerpii: [versuri] // Tinerimea Moldovei. – 1976. – 15 sept.
555. GIALIL, M. Despre eroism; Cântul fetei: [versuri] // Tinerimea Moldovei. – 1971. – 6 iun.
556. HLEBNIKOV, V. Aţâţătorul focului; ... Precum privirea filială; Vernală; O noapte în Persia; Cămila; Ornic // Limba Română. – 2002. – Nr. 4-6. – P. 177-180.
557. HLEBNIKOV, V. Cântând cântări; Ra şi Razin; Pentru că sunt ca tine; Sărut pe gerul aspru; Mototolii jignit „The Times”-ul lor; Foamete // Luceafărul. – 2000. – Nr. 44. – P. 20.
558. HLEBNIKOV, V. Chip îngemănat icoanei sfărâmate; Sub vremi; Prin noapte, hăituit de stele; Pârghia; Însinguratul // România lit. – 2002. – Nr. 16. – P. 28.
559. HLEBNIKOV, V. Cutia de chibrituri; Arbaleta iubirii; Mâna o ridic spre a vă preveni // Contemporanul. – 2002. – Nr. 10. – P. 15.
560. HLEBNIKOV, V. Despre poezia contemporană; Despre versuri: [eseuri] // Luceafărul. – 2003. – Nr. 15. – P. 16-17.
561. HLEBNIKOV, V. Domneam armonia sferelor; Pulsul comun; Alternative; Zeul secolului 20; O, pescarul, ’naltul plop; Ca Cezar, sobru, în sângerie togă; Străbunul; Vecernii de taină; Părăsind Caucazul; Să fii şi tu ca mine, Hlebnikov // Poezia. – 1999. – Nr. 4. – P. – 198-207.
562. HLEBNIKOV, V. Experienţele unui fandosit; Ce sorţi, ce zar?; Cruţă-mă cât de cât; Voi încă n-aţi priceput; Poate că; Răstimp; Cartea unică // Kitej-Grad (Iaşi). – 2002. – Mai. – P. 9.
563. HLEBNIKOV, V. Încercaţi; Cine?; Rusalca; Eu şi statul; Rază de soare-n ochiul negru; Foamete; Rădăcină extrasă din ne-unitate; De ce şi încotro ţii cale? Mâna o ridic spre a vă preveni; Izbucnind sper cer făclie vie; Cum voi de mine-aţi râs cândva; Menajeria // Contemporanul. – 2002. – Nr. 48-52. – P. 30-32.
564. HLEBNIKOV, V. Îmi zic că lumea; Te-am sorbit ca pe-un pahar plin-ochi; Ca Cezar, sobru, în sângerie togă; Fonograma primăverii; Privelişte în Daghestan; Modific ozorul şi culoarea evenimentelor; Zanghezi // Luceafărul. – 2002. –Nr. 20. – P. 20-21.
565. HLEBNIKOV, V. Îmi zic că lumea; Vieţuind; Ca liliacul nopţii, răstignit; Entimemă; Potolind cerescul freamăt; Stăpânirea pământului i-i menită; Dezgolindu-ţi inima; Fa(oa)meni; Mânat de cine şi de ce?; Cifrele; Soartă şi sorţi; Cântecul celui sfios; Unde gloata-şi ţine târgul; Rânduire; Izvoade // Convorbiri lit. – 2000. – Nr. 4. – P. 48.
566. HLEBNIKOV, V. În zi de Rusalii // Bucovina lit. – 2003. – Nr. 10-11. – P. 37.
567. HLEBNIKOV, V. Menajeria // Luceafărul. – 2000. – Nr. 25. – P. 21.
568. HLEBNIKOV, V. Misiunea artiştilor lumii; Lăcaşul meu; Despre poezia contemporană; Despre versuri: [eseuri] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 2-3. – P. 135-142.
569. HLEBNIKOV, V. Ochii poetului // Bucovina lit. – 2002. – Nr. 9. – P. 29.
570. HLEBNIKOV, V. Părăsind Caucazul // Traduceri din poezia universală: [antol.]. – Ch., 2004. – P. 206-209. – ( Literatura din Basarabia. Secolul XX).
571. HLEBNIKOV, V. Părăsind Caucazul; Profetul aproape-adolescent; Ra şi Razin; Pentru că sunt ca tine; Revigorându-mă // Contemporanul. – 2002. – Nr. 3. – P. 15-16.
572. HLEBNIKOV, V. Privelişte în Daghestan; Burliuk; Moscova, tu cine eşti? Refuzul; Încercaţi; Rusalca; Eu şi statul; Raza de soare; Cum voi de mine-aţi râs cândva // Contrafort. – 2000. – Nr. 4-5. – P 30.
573. HLEBNIKOV, V. Proclamaţia preşedinţilor globului pământesc // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 175-179.
574. HLEBNIKOV, V. Te-am sorbit ca pe-un pahar plin-ochi; Raţiunea – falnic gheţar; Iezerul cuvintelor ce le rostesc; Reţea; Profetul aproape-adolescent; Revigorându-mă; Rădăcină extrasă din ne-unitate; Izbucnind spre cer făclie vie // Aurora. – 2000. – Nr. 11. – P. 150-154.
575. HLEBNIKOV, V. Temeiul nostru: [eseu] // România lit. – 2003. – Nr. 2. – P. 26-27.
576. HLEBNIKOV, V. Venirăm aici; Veche dragoste, muma pădurii; Vişnu cel nou; Fiară-cifră; Din cartea războiului; Văd Rusia-pasăre // Poesis. – 2002. – Nr. 10-12. – P.112-113.
577. HLEBNIKOV, V. Vitraliu; Ironic, revăzându-ne; O, dacă Asia; Pe alb de var; Alioşa Krucenâh; Cutia de chibrituri; Arbaleta iubirii; Mâna o ridic spre a vă preveni // Contemporanul. – 2001. – Nr. 26-29. – P.32-33.
578. HŰSNŰ DAGLARCIA, E. Călătoria; Furnica din Sivas; Caravana; Convingere; De cealaltă parte; Invitaţia; Inimă albastră; Cinci direcţii; Stradă zgomotoasă; Cu toţii odată; Privirea; Interdiciţie; Neînfricat; Basm; Ce mai rămâne; Pisicile; Pisoiul; În ziua judecăţii de apoi // Sud-Est. – 2002. – Nr. 2. – P. 149-158.
579. IBSEN, N. În casa aceasta trăiau // Floare-albastră! Floare-albastră!...: [din poezia de dragoste a lumii]. – Ch., 1986. – P. 216.
580. ISKANDER, F. Scrisoarea: [proză] // Prima dragoste. – Ch., 1981. – P. 278-301.
581. JUN, Yu. Lotus uscat // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 194.
582. LAISHEUNG, Choi. Sunetele naturii; Norul; Monologul primăverii izolate; Începutul cu finalul legându-se // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 188-189.
583. LEĆ, St. J. Gânduri nepieptănate: [maxime] // Sud-Est. – 2003. – Nr. 1. – P.123-124.
584. LUKUN, Zhu. Copacul ce creşte în auzul pământului // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 193.
585. ORLINOV, O. Acum: [versuri] // Lit. şi arta. – 1984. – 13 sept. – P. 4.
586. PRASLOV, A. „...Nu-ţi face griji că viaţa nu dă zvon”; „...Trecute vremi... Elev-poet-ştrengar”; „...Tu mi-ai reîntors naivitatea; „...Vin vagonetele-ncărcate”; „...Nici n-am gândit cândva, nici n-am crezut”; Noapte în aeroport; „...Sub roţi de tren e neagră zgura” // Cristalul din inimă. – Ch., 1989. – P. 106-110.
587. SALÂKOV, K. Înălţimea vulturilor // Lit. şi arta. – 1982. – 14 oct.
588. SHAOYUN, Ren. Descătuşarea oarecărei lumini solare // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 192-193.
589. SKUJIENIEKS, K. Ştiu omule; Doar în locurile unde; Stele jertfite; Până la piept în ceruri intrăm; Doctoria cea adevărată; ... Cam asta-i memoria apei; Îţi rămâne: [cu un cuv. despre aut.] // Poezia. – 2000. – Nr. 2. – P. 167-170.
590. SÖDERGRAN, E. Grădina cea mare; Stelele; Făclii; Cuvintele; Vară în munţi; Două poezii din apropierea ţărmului; A trăi – victorie înseamnă; Către cei puternici; Două drumuri; Nimic din toate astea // Iubire şi speranţă. – Ch., 1988. – P. 104-110.
591. ŠIMIĆ, A. B. Greu pe suflet; Bacteriile; Dejunul săracilor; Somnambulul; Îndemn; Moartea şi eu: [cu un cuv. despre aut.] // Poezia. – 1999. – Nr. 3. – P. 169-172.
592. ŠIMIĆ, A. B. Greu pe suflet; Somnambulul; Moartea şi eu // Traduceri din poezia universală: [antol.]. – Ch., 2004.– P. 209-210. – ( Literatura din Basarabia. Sec. XX).
593. TURGHENIEV, I. A. Asea: [proză] // Prima dragoste. – Ch., 1981. – P. 90-139.
594. VÂLCEV, N. Plevna: [versuri] // Lit. şi arta. - 1984. – 13 sept. – P. 4.
595. VOZNESENSKI, A. Eşti tu; „...Se stinge, bate inima a teamă”; Gospodina // Traduceri din poezia universală: [antologie]. – Ch., 2004.– P. 213-214. – ( Literatura din Basarabia. Sec. XX).
596. VOZNESENSKI, A. Eşti tu; „...Se stinge, bate inima a teamă”; Lumânarea; Gospodina; Barieră; „...De aur – plaja. Marea e tărâm de mit”; „...Frunzare veştede, foi de arhive”; Romanţă; „...Nu-i alb mestecănişul” // Cristalul din inimă. – Ch., 1989. – P. 91-94.
597. WENLUAN, Jin. Scoica // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 190-191.
598. XINGE, Jing. Făcând turul unei cariere de piatră roşie // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 192.
599. XU, Wei. Ploaie peste acoperiş // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 191.
600. ZHAOCHUN , Tan. Floarea soarelui în răsărit; În grădina florii de răsad; Lângă vechiul tun // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P. 187.
601. ZHIXIANG, Fu. Fetiţa crescătorului de duzi // Poezia. – 2004. – Nr. 3. – P.190.
REPERE CRITICE DESPRE Leo BUTNARU
602. ANTOLOGIA „Tomis”: [date biobibliogr. ] // Tomis. – 2004. – Aug. – P. 26.
603. AUTOGRAFE pentru Leo Butnaru: (L. Damian, I. Romanescu, M. Drăghici, A. Pusloijć, Gh. Vodă) // Flux. – 2000. – 22 dec.
604. BACOVIA 110: (despre Festivalul Bacovia, la care a participat L. Butnaru) // Pur şi simplu (Bacău). – 1991. – 5 dec. – P. 2.
605. BELICOV, S. Leo Butnaru inaugurează „gala” pentagenarilor ’99 // Moldova Suverană. – 1999. – 14 ian.
606. BELICOV, S. Speranţă: Pentru Leo Butnaru: [poem] // Elegii contra frigului. – Ch., 2002. – P. 25.
607. BURNAR, I. Chişinău: Prietenului Leo Butnaru: [poem] // Limba Română. – 2000. – Nr. 3-4. – P. 119; „...aici Provincialul!... aştept mitropoliţii”. – Baia Mare, 2000. – P. 62.
608. BUTNARU, L. Biobibliografie: [tab. cron.] // Cronica. – 1999. – Nr. 10. – P. 16; 2003. – Nr. 7. – P. 16.
609. BUTNARU, L. [date biobibliogr.] // Iubire de mertaforă. – Ch., 2001. – P. 233.
610. BUTNARU, L. [date biobibliogr.] // Slovnik rumunskych spisovateliu– Praga, 2001. – P.64-65. – în lb cs.
611. BUTNARU, L. (la 50 de ani): [tab. cron.; bibliogr. select.; pasaje din confesiunile aut.; ref. ist.-lit.] // Calendarul bibliotecarului, 1999. – Ch., 1998. – P. 12-17.
612. BUTNARU, L. (la 55 de ani): [notă biogr.; bibliogr. select.] // Aniversări culturale 2004. – Ch., 2003. – P. 13-14.
613. CARDAŞ, M. Topul de poezie: [despre vol. Iluzia necesară, intrat în topul panromânesc al celor m. bune cărţi de poezie din ultimul deceniu] : [resurs electronic].- URL: http://www.agonia.ro.
614. CIOACĂ-IOANID, Şt. Zilele culturii Basarabiei: [despre lansarea vol. Micşorarea distanţei] // Curierul românesc. – 2004. – Nr. 5. – P. 13-14.
615. CIOBANU, M. „...iubim aceleaşi texte, aceleaşi lucruri sfinte şi aceleaşi perversiuni literare” [inclusiv despre L. Butnaru] // Semn. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 3.
616. CIOCULESCU, B. Prin măgurile şi vâlcelele unei antologii [inclusiv, despre poetul, criticul literar şi antologatorul L. Butnaru] // România lit. – 2004. – Nr. 31. – P. 15.
617. CIMPOI, M. Eterna reîntoarcere: [despre proza lui L. B.] // Revista V. – 1997. – Nr. 4. – P. 6; Lit. şi arta. – 1999. – Nr. 1. – P. 4.
618. CIMPOI, M. Telegramă de felicitare cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani // Lit. şi arta. – 1999. – 14 ian.
619. CIOCANU, Aur. Leo Butnaru – 50 // „a”Mic. – 1999. – Nr. 1. – P. 3.
620. CIUBOTARU, A. Antologia Traduceri din poezia universală [incl. despre atologatorul L. Butnaru] // Semn. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 25-25.
621. CODREANU, Th. Leo Butnaru – reabilitarea „iluziei” // Codreanu, Th. Basarabia sau drama sfâşierii. – Ch., 2003. – P. 246 –250.
622. DANILIŞIN, A. [portr. lui L. Butnaru] // Butnaru, L. Cetatea nu e gata de război. – Iaşi, 2003; Butnaru, L. Strictul necesar. – Ch., 2002. – Cop. IV.
623. DOUĂ cărţi de Leo Butnaru: [Sfinxul itinerant şi Micşorarea distanţei; prez. pe cop.] // Contrafort. – 2004. – Nr. 5-6. – P. 13.
624. DUMBRĂVEANU, V. Celălat Leo-leu, înger răsărit din fulger de cremene // Lit. şi arta. – 1999. – Nr. 1. – P. 4.
625. GÂRNEŢ, V. Despre eseul Interior cosmic // Contrafort. – 2004. – Nr. 5-6. – P. 14.
626. GÂRNEŢ, V. „...Nu există prea mulţi fericiţi care să scrie şi să citească poezie”: [incl. despre L. Butnaru] // Semn. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 8
627. FESTIVALUL de la Sighet: [L. Butnaru, Premiu pentru antol. de aut. „Iluzia necesară”] // Luceafărul. – 1999. – Nr. 35. – P. 4.
628. FESTIVALUL „Duiliu Zamfirescu”: [despre decernarea premiului pentru eseu lui L. Butnaru] // Luceafărul. – 2004. – Nr. 29. – P. 23.
629. HALALĂU, F. Stop-cadre la Bookarest: [despre apariţia cărţii de poeme Sfinxul itinerant] // Contact. – 2004. – 30 mai; [resurs electronic]. – URL: http://www.agonia.ro
630. IEPURE, D. Bookarest. Comunitatea devoratorilor de litere: [despre Sfinxul itinerant]. – [resurs electronic]. – URL: http://www.agonia.ro
631. IEPURE, D. Bucureşti. Gaudeamus. Îngeri în târg: [despre prezenţa lui L. Butnaru la „Gaudeamus”]. – [resurs electronic]. – URL: http://www.agonia.ro
632. IEPURE, D. La aniversare. 100 de „Contrafort”-uri [despre Cosmogramele lui L. Butnaru]. – [resurs electronic].– URL: http://www.agonia.ro
633. ITINERAR critic: [C. Ciopraga, M. Cimpoi, I. Romanescu, N. Manolescu, F. Neagu, F. Muscalu, T. Codreanu, L. Papuc, A. Larion, Em. Galaicu-Păun, A. Christi, I. Gherman, V. Gârneţ, Gh. Istrate, D. Pricop, D. Stanca, M. Tupan, V. Ciobanu, V. Gherman, C. Fotea, D. Câmpan, S. Bărbulescu] // Lit. şi arta. – 1999. – Nr. 1. – P. 5.
634. KOVACI, I. Despre L. Butnaru // Curierul ucrainean. – 2002. – Nr. 100. – P. 14.
635. KOVALGI, K. Vysota slova // Koms. pravda (Moscova). – 1977. – 14 iûnâ. – În lb. ru.
636. LEAHU, N. Poezia basarabenilor de la facere la re-facere şi (pre)facere: [pref.] // Poezie (antol., sec. XX). – Ch., 2004. – P. 23.
637. LEAHU, N. Un fulger de gheaţă: [rec. la vol. Cetatea nu e gata de război] // Semn. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 19.
638. NOTE biobibliografice // Convorbiri lit. – 2004. – Nr. 5. – [pliantul: Leo Butnaru, Stegarul Rilke].
639. ONEA, O. [portr. lui Leo Butnaru] // Butnaru Leo. Biobibliografie. – Ch., 1998. – Coperta 1; Butnaru, L. Gladiatorul de destine. – Bucureşti, 1998. – Cop. IV.
640. POPA POPA’S, Şt. [portr. lui Leo Butnaru] // Danilişin, A., Stanciu, N. Popas la Chişinău. – Timişoara, 1997. – P. 54.
641. PREMII de excelenţă: [despre Festivalul „Duiliu Zamfirescu” ce l-a avut de participant şi premiant pe L. Butnaru] // România lit. – 2004. – Nr. 29. – P. 13.
642. PREMIILE USM pe anul 2003: [L. Butnaru – premiu pentru trad. vol.: V. Hlebnikov, Ochii din orbitele rănilor] // Luceafărul. – 2004. – Nr. 18. – P. 23.
643. PREMIILE Uniunii Scriitorilor din România: [L. Butnaru, pentru vol. Gladiatorul de destine] // Luceafărul. – 1999. – Nr. 21. – P. 24.
644. PUSLOJIĆ, A. Bufniţa mă priveşte: Lui Leo Butnaru: [poem] // Butnaru L. Biobibliografie. – Ch., 1998. – P. 14.
645. RACHIERU, A. D. O antologie basarabeană // Convorbiri lit. – 2004. – Nr. 8. – P. 59.
646. REFERINŢE istorico-literare: C. Ciopraga, N. Manolescu, Th. Codreanu, V. Ciobanu, M. Cimpoi, S. Bărbulescu // Butnaru, L. Biobibliografie. – Ch., 1998. – P. 12-13.
647. REFERINŢE istorico-literare: Şt. Hostiuc, I. Romanescu, C. Ciopraga, Gh. Istrate, V. Ciobanu, L. Grăsoiu, Gh. Grigurcu, G. Dorian // Cronica. – 2003. – Nr. 7. – P. 17.
648. ROMANCIUC, V. Bibliotecile: Lui Leo Butnaru: [poem] // Luceafărul. – 1999. – Nr. 20. – P. 14; Marele pustiu invizibil. – Timişoara, 2001. – P. 8.
649. SAINCIUC, Gl. [4 portr. ale lui L. Butnaru] // Butnaru, L. Biobibliografie. – Ch., 1998. – P. 137.
650. SALONUL literar: [opinii despre creaţia lui L. Butnaru semn. de I. Romanescu, M. Cimpoi, C. Ciopraga, Gh. Istrate, L. Papuc, F. Neagu, S. Bărbulescu] // Cronica. – 1999. – Nr. 10. – P. 16-17.
651. SMÂŞLEAIEV, A. [portr. lui L. Butnaru] // Butnaru, L. Biobibliografie. – Ch., 1998. – P. 105.
652. ŞOMCUTEAN, Z. [portr. lui L. Butnaru] // Graiul Maramureşului. – 2001. – 3515 (21 oct.) – P. 1.
653. UNGUREANU, E. Velimir Hlebnikov – căutătorul rădăcinilor primordiale ale limbajului: [rec. la vol. Ochii din orbitele rănilor trad. de L. Butnaru] // Lit. şi arta. – 2004. – Nr. 35. – P. 6.
654. V.[asile] G.[ârneţ]. Ghennadi Ayghi în româneşte [despre vol. Chipul-vânt trad. de L. Butnaru] // Contrafort. – 2003. – Nr. 7-8. – P. 7.
655. V.[asile] G.[ârneţ]. V. Hlebnikov, Ochii din orbita rănilor (trad. de L. Butnaru) // Contrafort. – 2003. – Nr. 12. – P. 15.
656. VÂRTOSU, M. „Zilele Duiliu Zamfirescu” la cea de-a patra ediţie, 2004. [incl., despre participarea lui L. Butnaru] // Oglinda lit. – 2004. – Nr. 33. – P. 929.
657. VIERU, N. Cuvânt despre proza lui L. Butnaru: [pref. la nuvela „Fulguraţie de neon”] // Lit. şi arta. – 1984. – 12 iul. – P. 4.
658. VODĂ, A. Cetatea nu e gata de război // Ex Ponto (Constanţa). – 2004. – Nr. 1. – P. 99-100.
659. VOICU, A. Iasomii în vânt siberian – Gh. Ayghi: [despre vol. Chipul-vânt, trad. de L. B.] // Poezia. – 2003. – nr. 4. – P. 233.
Ion Burnar
(Sighetu Marmaţiei)
CHIŞINĂU
Prietenului Leo Butnaru
Iubesc apele până la ură
numai ele fac şi desfac imperii
vene fără sânge ale unei anatomii măreţe
numai ele de la Nistru pân’la Tisa
uită să curgă
ah, anatomie, istorie fără pagini
ura, ura necuvântătoarelor
şi sabia care-şi cere scuze
că există
DESPRE CONFRAŢI
660. APROAPE sonatină : Lui Ion Vatamanu: [poem] // Altul, acelaşi. – Ch., 2003. – P. 99.
661. APUD vexilia (despre revista Poezia, Iaşi) // Poezia. – 2003. – Nr. 3. – P. 9.
662. ARGUMENT pentru recitirea unei cărţi: [I. Vatamanu, De ziua frunzei] // Lit. şi arta. – 1978. – 23 sept.
663. AŞADAR: Doamnei Ana Blandiana: [poem] // Pe lângă ştreang, steag şi înger. – Cluj-Napoca, 2003. – P. 10; Altul, acelaşi. – Ch., 2003. – P. 310.
664. CEL CHEMAT să dea nume: [despre viaţa şi opera lui V.Hlebnikov] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 2-3. – P. 129-134; V. Hlebnikov, Ochii din orbitele rănilor. – Ch., 2003 – P. 9-13.
665. CINE este Nicolae Ţone? // Manualul de literatură. – Bucureşti, 2004. – P. 443-444.
666. CONTRAFORT şi donjon [despre rev. „Contrafort” la al 100-lea număr] // Contrafort. – 2003. – Nr. 2. – P. 12.
667. CTITORIE a virtuţei şi vocaţiei [despre antol. lui A. E. Baconsky Panorama poeziei universale contemporane] // Limba Română. –2002. – Nr. 11-12. – P. 52-53; Luceafărul – 2002. – Nr. 40. – P. 24.
668. DE DEPORTATIO : În memoria poetului Nicolai Costenco // Pe lângă ştreang, steag şi înger. – Cluj-Napoca, 2003. – P. 32; Altul, acelaşi. – Ch., 2003. – P. 319.
669. DESPRE creaţia lui P. Cărare // Cărare, Petru. Puncte de reper. – Ch., 2003. – P. 310.
670. DESPRE Eminescu (Făclier în eterna contemporaneitate) // Vârful-nalt al piramidei. – Ch., 2001. – P. 254-259.
671. DINTR-UN jurnal grec: Lui Laurenţiu Ulici: [poem] // Gladiatorul de destine. – Bucureşti, 1998. – P. 12.
672. DIN TIMPURI fineseculare: Domnului Gheorghe Grigurcu: [poem] // Pe lângă ştreang, steag şi înger. – Cluj-Napoca, 2003. – P. 20-21; Altul, acelaşi. – Ch., 2003. – P. 312-313.
673. FILE cu maestrul: [despre G. Meniuc] // George Meniuc sau întoarcerea în Itaca. – Ch., 1999. – P. 76-79.
674. GEORGE Meniuc: [note biobibliogr. despre poet şi trad.] // Poezia. – 2004 (vara). – Nr. 2. – P. 188.
675. GLOSĂ la elegiile din Duino: [R. M. Rilke şi filozofia] // Contrafort. – 2002. – Nr. 4-5. – P. 13.
676. HYPATIA // Luceafărul. – 2000. – 16 oct. – P. 9.
677. IMPRESIONISM aproape politic: Lui Leons Briedis: [poem] // Gladiatorul de destine. – Bucureşti, 1998. – P. 14.
678. ÎN ZILELE tale de nostalgii: În memoria lui Nicu Horodniceanu: [poem] // Pe lângă ştreang, steag şi înger. – Cluj-Napoca, 2003. – P. 28; Altul, acelaşi. – Ch., 2003. – P. 317.
679. LA DISTANŢĂ: Lui Sică Romanciuc: [poem] // Gladiatorul de destine. – Bucureşti, 1998. – P. 55.
680. MAI ESTE actual Caragiale? // Viaţa Basarabiei. – 2002. – Nr. 4. – P. 44-45.
681. MÂNĂSCURTĂ, I.: Tăierea capului: [rec.] // Lit. şi arta. – 1997. – 24 apr.
682. MOWGLI şi fraţii săi: [pref.] // Kipling, Rudyard. Cartea Junglei. – Ch., 2003. – P. 5-10.
683. MUZICANŢII veseli [despre vol. omonim alcăt. de Aur. Ciocanu] // Noutăţi editoriale. – 1982. – 15 ian. – P. 3.
684. NUMAI şi numai erând...: [despre Nichita Stănescu] // De acasă – acasă. – Ploieşti; Ch., 2000. – P.144-146.
685. ORIENT: Lui Cornel Ungurenu: [poem] // Gladiatorul de destine. – Bucureşti, 1998. – P. 21.
686. PE CULMILE Apusenilor: [poem]: Lui Ion Mărgineanu // Gladiatorul de destine. –Bucureşti, 1998. – P. 28.
687. PERICOLUL de a tripla: [poem] : Memoriei poetului Mircea Ciobanu cu care am colindat printre ruinele Efesului // Vieţi neparalele. – Alba Iulia, 1997. – P. 18.
688. POEZIA ce ne face mai puţin nefericiţi : [despre creaţia pentru copii a A. Blandiana] // Democraţia. – 2002. – Nr. 53-54. – P. 21; Oglinda lit. – 2003. – Nr. 17. – P. 395.
689. ROMANCIUC, V. Un timp fără nume: [rec.] // Lit. şi arta. – 1997. – 24 apr.
690. STAREA de mister: [despre I. Romanescu] // Viaţa satului. – 1994. – 5 nov.
691. STENOGRAFIA înfăţişării: [despre poezia lui G. Apollinaire] // Contrafort. – 2003. – Nr. 9. – P. 9.
692. ŞAPTE ani şi şapte cărţi de-acasă: [pref.] // Kipling, Rudyard. Simple poveşti. – Ch., 2003. – P. 3-7.
693. TRANSONIRISM: [poem] : Lui Sică Romanciuc // Sfinxul itinerant. – Bucureşti, 2004. – P. 84.
694. VERBUL întrupat în destin: [eseu despre poetul Ghennadi Ayghi] // Sud-Est. – 2002. – Nr. 4. – P. 101-109; Ayghi, Ghennadi Chipul-vânt. – Ch., 2003.
695. VOCATIV: [poem] : Lui Adam Puslojić // Vieţi neparalele. – Alba Iulia, 1997. – P. 25.
696. ZIUA a şasea dus-întors: [prozopoem] : In memoriam Nicolae Vieru cu care ar mai fi trebuit să vânăm lei // Cetatea nu e gata de război. – Iaşi, 2003. – P. 30.
REFERINŢE ISTORICO-LITERARE
Poezia, în cunoştinţă de cauză
Poeziei îi stă bine când gândeşte, când se află mereu sub semnul creşterii, perfecţionării. Iar atunci când apare un poet dotat cu harul cântecului, poet cu glas propriu, proaspăt, luminat din interior, avem sentimentul bucuriei depline.
Aceste cuvinte, pe care le pun în fruntea primei cărţi a lui Leo Butnaru, intitulată – conform vârstei şi aspiraţiilor dumisale –, Aripă în lumină, nu le pun ca pe o momeală, nici ca pe un semn de distincţie, ci le pun ca omul care vrea să-şi împărtăşească celorlalţi bucuria...
Poezia lui Leo Butnaru se deosebeşte prin nota proprie, prin ritmurile proprii, prin expresia sa, prin cultura elevată cu care îşi modelează gândurile, prin metaforă; poetul îşi trăieşte timpul „în cunoştinţă de cauză”...
Gheorghe VODĂ, din prefaţa la volumul Aripă în lumină, 1976
Aripă în lumină
Leo Butnaru, autorul cărţii Aripă în lumină din seria „Debut”, este creatorul unor structuri poetice originale... Scrisă într-un limbaj îndrăzneţ, împrumutat de la uzul cotidian, această poezie se angajează să restituie cu un surplus evident de sens ceea ce a luat de la realitatea obiectivă în scopul edificării sale pe cale lirică. Aici doza de poezie o constituie acele procente de sens conotativ, care au fost obţinute prin explorarea poetică a limbajului de toate zilele...
Axul majorităţii poeziilor este asociaţia semantică. În rare cazuri – acea fonică: Scrisoare lui Păcală, Peisaj... Poetul ne trezeşte emoţia prin neaşteptata soluţie ce o dă în ultima instanţă textului, soluţie care este derutantă pentru acel care se apropie de poezie cu certitudinea că aceasta trebuie să fie „clară” de pe poziţiile logicii noţionale. Metamorfoza efectului (cauzei) din propriu-zis în cel poetic (Metamorfoză în apropiere de Baku, de exemplu) este la L. Butnaru un mijloc eficient în obţinerea emoţiei estetice. Altă calitate nu mai puţin importantă este plasticitatea creaţiei sale. Metaforele sunt aproape în întregime vizuale. Din toate figurile de stil comparaţia e cea mai frecventă (încă un argument în favoarea oralităţii poeziilor).
Ştefan HOSTIUC, Nistru, nr.2, 1977
Unde să duc o albină?
Trezirea albinei – iată o taină pe care o spune poetul în plina statură a metaforei sale, poet care pictează alfabetul cu propria trăire, uşor sesizabilă prin particularităţile ei moderne (...) Poetul e deschis ca o uimire, care nu trebuie văzută în locurile comune, ci aleasă şi exprimată cu cerul propriilor sale experienţe, adică cu ceea ce a izbutit, dar a izbutit Leo Butnaru cu poezia sa să-mi topească ţurţurii grei de la geam în clipa când aşteptam să înclin o creangă pentru a întinde mâna vechilor mei cunoscuţi, ce se arătau de după coperta verde a unui anotimp, în care debutează nu numai poeţii...
Ion VATAMANU, Tinerimea Moldovei, 1978, 18 iunie
Sâmbătă spre duminică
Îndărătnicia de a explora ineditul, reflecţia intelectuală asupra peisajului contemporan de „arhitectură mişcătoare”, prin excelenţă capricios la consideraţiile poetice tradiţionale, şi confluenţa acestei reflecţii cu intuiţia substratului mitologic ereditar (a se vedea „Îndreptăţit e zborul ei”, „Negarea unui simbol”, „Clipă din viaţa dăruitorului de flăcări”, „Vârsta paralelă” ş.a.) semnalează parametrii unei sensibilităţi moderne, dotate cu spirit de observaţie şi discernământ în favoarea imaginilor laconice şi precise.
Astfel orientată, poezia lui Leo Butnaru pare „a descifra tainele” unor stări organice noi, care există paralel cu obişnuitul, dar într-o zonă aparte, de supliment metaforic. Un fel de „a opta zi din săptămână” sau „vârstă paralelă”, cum o defineşte poetul.
Ion HADÂRCĂ, notă de redactor din 1978
la volumul Sâmbătă spre duminică, apărut peste cinci ani
Un cavaler al ideii
Fire iscoditoare, cu o curiozitate mereu vie, sensibil, bun psiholog, autorul ştie să provoace confesiunea, să stârnească destăinuirea, să creeze o atmosferă de comunicare autentică, sinceră şi deschisă (...) am pentru acest tânăr bărbat al literelor noastre o mare simpatie. E, în înţelesul nostru, un cavaler al ideii, un creator lucid care a dovedit că are conştiinţă şi o poziţie estetică la care ţine.
Ion GHERMAN, Basarabia, nr.12, 1991
Poezie fără complexe
Dintre poeţii de limbă română, cei aflaţi în stânga Prutului reprezintă o categorie specială, mai puţin „şocantă”. Prima observaţie ce se impune este aceea că – din considerente de ordin social, cunoscute nouă, confraţilor din Bucureşti, Iaşi sau Timişoara, – ei au abordat cam aceleaşi teme, însă nu totdeauna cu dezinvoltură tehnică. Dincolo de acuzele ce li se aduc (anacronism, lipsă de diversitate stilistică, timiditate faţă de experimentele europene), există şi excepţii.
Care să fi fost justificarea Editurii „Princeps” în opţiunea de a-l publica pe Leo Butnaru? – se vor întreba unii. Fără-ndoială, argumentul constă în faptul că Leo Butnaru e autorul unei poezii fără complexe. Deşi rareori „înhămat” la teluric, pegasul poetului nu duce lipsă de povară. Să se fi avut în vedere o lecţie oferită de nu ştiu care neoromantic, sau chiar de Chagall? Oricum, prezenta apariţie aduce (şi readuce) fragmente din confesiunea unui autor înclinat spre filozofare, cu mijloacele caracteristice lirismului, uneori augmentate şi susţinute cu note proprii; un singur exemplu: ironia şi autoironia, chiar dirijate până la sarcasm, continuă să păstreze un anumit rafinament (şi nu doar la nivelul obişnuit, al limbajului care „evită” să producă disfuncţii în plan ideatic)...
Ce ar trebui să se mai ştie? Leo Butnaru mizează nu numai pe talent, ci şi pe intensa cultivare a talentului. Şi e foarte posibil ca sunetele originale pe care le-am sesizat (chiar dacă unii comentatori ar fi predispuşi să le includă cu maliţie în „lirosofie”, în „polirică” etc.) să anunţe o spectaculoasă evoluţie.
Ioanid ROMANESCU, prefaţă la volumul Iluzia necesară, 1993
Poezie fără cuvinte
Sfidând deruta literară, atmosfera încărcată, adeseori sufocantă, de la Chişinău, Leo Butnaru are curajul de a-şi trata meseria la modul profesionist, lăsându-se, docil, stănescian vorbind, folosit de cuvinte. În acest sens cuminţenia dumisale e atât de încăpăţânată, încât uneori ai apăsătoarea, dar şi reconfortanta senzaţie a lipsei cuvintelor din texte, acestea fiind pe deplin îndrăgostite uneori de rostirea gnomică, de înţeleapta naivitatea a anahoreţilor... Oscilând între ironie şi autoironie, lunecând în laborioasele ataraxii întru căutarea adevărurilor care l-ar convinge de faptul, niciodată sigur de altfel, că există cu adevărat, mistuit de gândurile la ceea ce gura nu are curaj să rostească, iar urechea nu este în stare să audă, având imperios nevoie de aer „mai mult nu pentru a rosti/ ci pentru a gândi cuvintele”, întors „din uriaşa sihăstrie a lumii” – poetul îşi arde până la capăt nerăbdarea, fuga de grabă, spoiala, declarându-se mutual un adept al simplităţii complicate cu de la sine putere. Formulele poetice utilizate diferă de la un text la altul: poeziile scrise „în dulcele stil clasic” sunt însoţite firesc de versul alb; imaginile scufundate în apele limpezimii, ale liniştii, sunt urmate lejer, neţipător, de cascade baroce, simboliste. Asemenea modificări de tonalitate, de gen, nu afectează însă stilul unic, irepetabil. Tabloul mundan este surprins cu preponderenţă în culori sumbre; poetul are o imaginaţie hărtănită de îndoieli, „cuprinsă de o bruscă deznădejde”; fericiţi pot fi numai cei săraci cu duhul, pentru ceilalţi fericirea e o părere, nimic mai mult; poezia dincolo de faptul că e un animal marin care trăieşte pe uscat şi vrea să zboare e o arhitectură glacială „concepută ca/ o ieşire/ în caz/ de pericol”; minunile sunt obosite, iar tinereţea o amintire...
Misterele nestrivite în subsolurile titlului fiecărui text sunt aceleaşi – Timpul, Iluzia, Iubirea, Viaţa, Moartea, Tinereţea, Înţelepciunea. Dar aşezate în plămada poeziei lui Leo Butnaru devin şi mai incomprehensibile şi mai tentante...
Aura CHRISTI, România literară, nr. 44, 1993
Un alt tip de poet
Noua culegere de poeme Iluzia necesară revelează cititorului român un alt tip de poet basarabean: lucid, ironic, livresc, iniţiat în „EdgarPoetice jocuri”, bun cunoscător al curentelor moderniste etc. Sunt calităţi prin care Leo Butnaru se deosebeşte de poeţii generaţiei sale.
Em. GALAICU-PĂUN, Vatra, nr.11, 1993
Şoimul de aur
Profundă, plină de semnificaţii, de o filozofie ascunsă, este această poezie concentrată cu care regalează din nou Leo Butnaru în placheta Şoimul de aur.
Liviu PAPUC, Caiete de cultură, 1993, 16 oct.
Un imaginativ rafinat
O plachetă recentă, Iluzia necesară, recomandată concis de Ioanid Romanescu, depune mărturie despre poetul la maturitate care, împărţit între propriile-i avataruri interioare şi lumea din afară, îşi construieşte autoportretul din mers. Intră în aceasta o demonie interogativă fără odihnă, o luciditate sfârşind în scepticism ironic, altfel spus reacţii marcând contacte cu lucrurile şi refugii în fabulos. Dacă e să găsim nota definitorie a poetului, acesta, un imaginativ rafinat, trebuie invocată îndată mobilitatea, sceneria dezinvoltă, convertirea savuroasă a cotidianului în aventură intelectuală. Un titlu preluat tocmai de la un celebru prozator britanic, Portretul artistului în tinereţe, e destinat să puncteze ca la James Joyce mirajul tentaţiilor complementare, poetul fiind un centru de balans, amendând fervorile şi abandonându-se reveriei gânditoare... O anumită fugă de istoricitate, ca la Blaga, o reculegere de carte răsăriteană acestea stimulează la Leo Butnaru starea de crono-reverie; succesiunea „Zilelor trecute/ Zilelor nevenite” ilustrează la modul pipăitor (bunăoară în Cronobiologie, ori în Suflet fără odihnă) raporturile contemporanului modern cu abisalul. Lumea, o carte mereu adăugită, vorbeşte prin homericul Ulysse, prin biblicul Iona, prin Socrate şi Cezar; ne ţin în loc antinomicii Boccaccio şi Hamlet, Eminescu şi Poe; la rândul lor, Salvatore Quasimodo, Umberto Eco, maica Tereza şi alţii sunt tot atâtea argumente de meditaţie despre Timp şi Destin, motiv de nuanţări şi reflecţii în raport cu propria experienţă...
Dacă în subtext Leo Butnaru e un patetic, un sensibilist, vulnerabil la orice impact cu realul dur, un alt Leo Butnaru, posedat de mirajul reflecţiilor generale, se abandonează trans-orizonticului. Multe din poemele sale conduc la aforisme personale, la parabole şi concluzii de-dramatizate, aparent neutre (Urcând, coborând; Fizionomie; Disecţie sunt câteva), o mostră de brevilocvenţă fiind de găsit în Dragoste: „Doar un fir de nisip încape/ între inimile noastre./ Din el/ perlă ar putea să apară/ dar şi pustiul cu el/ poate-ncepe”.
Constantin CIOPRAGA, Dacia literară (Iaşi), nr. 12/1, 1994
Acelaşi autor exigent
Leo Butnaru rămâne acelaşi autor exigent, disponibil mai multor vârste de cultură, incomod (mai ales pentru mediocrităţi) şi curajos atunci când ştie că dreptatea e de partea lui. În pofida vremurilor grele pe care le traversăm, Leo Butnaru se încumetă să scrie (este poate cel mai fecund autor basarabean din ultimii ani).
Vasile GÂRNEŢ,
Literatura şi arta, 16.VI.1994
Glas inconfundabil
Este de departe un glas inconfundabil al creaţiei poetice româneşti contemporane. Este greu de crezut că se va putea vorbi despre actul creator de pe ambele maluri ale Prutului fără Leo Butnaru.
Dumitru PRICOP, Jurnalul de Vrancea (Focşani), 1994
Idei descărcate până la rafinament
Leo Butnaru face parte din elita intelectualilor basarabeni care nu au cedat în faţa violenţelor istoriei, meditând, prin poezie, în capcanele soartei vitrege. El practică un lirism nespectaculos, dar cu o convulsie abil dirijată. Chiar şi într-o poezie peisajistică, picturală (Vacarm), poetul fandează brusc şi surprinzător, transformând-o într-un pamflet al contrastelor sociale, cu verbe scăpărătoare şi ţintă exactă. Versul lui Leo Butnaru are o bătaie precisă, matură şi densă, cu temperaturi filtrate într-o ţesătură de idei descărcate până la rafinament... Iluzia lui necesară s-a instalat confortabil în memoria cititorului român.
Gheorghe ISTRATE, Curierul românesc, nr.9, 1994
Dezinvolt în lumea literară
Leo Butnaru, poet remarcabil, prozator şi, nu în ultimul rând, eseist cultivat, mişcându-se dezinvolt în lumea literară, de astă dată (este un) convorbitor antrenant, preocupat de coordonate şi esenţe spirituale... Multe din confesiuni ademenesc şi lasă urme. Multe altele aduc informaţii preţioase şi date de ordin documentar.
Constantin CIOPRAGA, Revista română, 1 iunie, 1995
Poetul iluziei necesare
Farmecul poeziei lui Leo Butnaru constă într-o permanentă gâlceavă, de esenţă intelectuală, cu Lumea. Aceasta din urmă apare nu doar ca univers paradisiac, ca un tărâm al frumuseţilor sublime: ea este sinonimă cu Pustiul. Pericolul neantizării eului sau numai sentimentul aflării pe marginea abisului stimulează conştiinţa limitelor a unui hotar între „liniile realului apăsător şi a sugrumătoarei irealităţi” (poemul Invocaţie).
O angoasă de tip existenţial se instaleză adânc în sufletul poetului şi din orice parte a lumii, din toate manifestările ei reale bat vânturile pierzaniei. Lumea devine la un moment dat nu numai maşină de produs limite, curse, obstacole, ci „o realitate rece” sub formă de aisberg imens de care se sfarmă toate dorinţele şi visele: „Pe creasta unui nor – semiluna/ ca o focă de foc/ pe vârful aisbergului din tărâmurile unde/ exoticile/ aprinsele noastre dorinţi/ se întretaie cu/ recea realitate” (Stampă)...
Există în poezia lui Leo Butnaru o paralelă permanentă între lumea antică (cea homerică mai cu seamă) şi lumea contemporană a secolului nostru, mai ales între amurgurile acestei lumi, între sfârşiturile lor de ciclu, ceea ce sugerează existenţa unui mecanism intact al lumii, al distanţei dintre poet (filozof) şi mulţime, al triumfului înţelepciunii supreme a timpului. În parabolele cu teme din antichitate apare şi o anumită demitizare ironică printr-o inversare litotică a viziunilor: pe versantele Parnasului o vestală strânge pentru tizic bălegarul Pegasului, iar o găină scurmă în cenuşa păsării Phoenix...
Sub raport estetic (=poetic) Leo Butnaru e deschis, „supraindividual”, surprinzând comunicarea visului cu realul şi transformarea stărilor intimităţii sale într-o idee. E, cu alte cuvinte, în căutarea „nălucii decolorate” (Bergson) a conştiinţei (a se vedea Leo Butnaru, Spunerea de sine, Chişinău, 1994, p.222).
Fragmentarismul este un atribut al modernităţii. Poezia lui Leo Butnaru se prezintă, în fond, ca un jurnal liric „în fărâme”, în comprimate, pendulând între haiku şi concetti. Lipsa de „trup” al poeziilor e compensată prin concentrarea de „spirit”.
Mihai CIMPOI, Literatorul, nr.10, 1995
Neliniştea stării de întrebare
Leo Butnaru şi-a dobândit o preţuire meritorie în mediile literare din România... Spirit cultivat, deschis către modernitate şi experiment estetic, Leo Butnaru se simte solidar cu tânăra generaţie de scriitori basarabeni („Cred că am învăţat ceva din arta de a şti să nu renunţi la talentul de a fi tânăr”, afirmă el într-un interviu), generaţie care-l consideră pe drept cuvânt un exponent mai rutinat al tendinţei sale de sincronizare cu „suflul” literaturii române de ultimă oră. De asemenea, important de spus, în Basarabia Leo Butnaru este o conştiinţă românească de care te poţi sprijini şi un intelectual implicat (la modul onorabil) în treburile cetăţii.
Vitalie CIOBANU, Contrafort, nr.12, 1997
Ispitirea celuilalt
Iată că acest volum de convorbiri realizat de poetul basarabean, foarte inspirat intitulat Prezenţa celuilalt, dovedeşte frumoasa sa deschidere spre personalităţi ale vieţii nostre literare, prilej pentru intersectarea unor puncte de vedere diferite, dar la fel de incitante. [...]
Deşi la ora actuală puţini mai au răbdarea să citească, deşi ne-au inundat talk-show-urile, deşi ne-am cam săturat de interviuri până peste cap, această carte a lui Leo Butnaru, prin faptul că adună mai multe nume ale literaturii noastre, în absenţa cărţilor şi activităţii cărora probabil, în timp, nu se va putea înţelege istoria contemporană a României, este o lucrare ce merită să fie citită cu creionul în mână, cel puţin două treimi din răspunsurile date de cei intervievaţi fiind inspirate şi convingându-l pe cititor că nu şi-a pierdut vremea străbătând cartea.
Dan STANCA, Luceafărul, nr. 43, 1997
Sincronizare şi diferenţiere
...Leo Butnaru s-a metamorfozat dintr-o persoană în personalitate remarcabilă a literaturii nu numai de dincolo de Prut, dar şi din România, demersul său artistic înscriindu-se în ceea ce Laurenţiu Ulici înţelege prin „deceniul al şaptelea” al literaturii noastre contemporane. Ca atare, analiza discursului său trebuie integrată nu numai contextului regional, de care s-a difernţiat printr-o rapidă ardere a etapelor, sincronizându-se cu cele mai avansate tehnici europene – aşa cum ne-am străduit să arătăm, ilustrând izbânda unui altfel de tip de univers artistic.
Simion BĂRBULESCU, Luceafărul, nr. 40, 1998
Duritatea diamantului
...ţinută în frâu şi totodată liberă în mişcările-i cotidiene, ironică şi autoironică, lucidă şi spontană, elaborată şi instantanee, poezia lui Leo Butnaru are duritatea diamantului cu care se taie sticla, fără a avea însă strălucirea diamantului-bijuterie. Nici nu cred că-i trebuie! Leo Butnaru taie sticlă, în forme geometrice fixe sau fanteziste, pentru a pune ochiuri unei literaturi până nu demult claustrate. Prin transparenţa poeziei sale poţi comunica, de la om la om, de la mal (de Prut) la mal. În epoca podurilor de flori, Leo Butnaru a durat mai multe poduri de cărţi, unele – şi mă gândesc la cele două volume de dialoguri cu personalităţi ale literaturii române, Spunerea de sine (1994) şi Prezenţa celuilalt (1997) – pentru mulţi ani înainte. Cât despre poezie, ea pare a urma o înţelepciune antică şi anume: trăieşte clipa! Căci majoritatea textelor Gladiatorul-ui sunt astfel de „opreşte-te, clipă”, fără a urma numaidecât „sunt fericit”. Aş zice chiar invers – poetul „opreşte clipa” exact atunci când cel mai puţin ne-ar plăcea să fim surprinşi (vezi, de ex. „Sfârşit de secol la Chişinău”, „Spune şi tu”, „Ofiţerul stării civile” ş.a.), cititorul leneş, deprins cu o lirică narcotizant-confortabilă, fiind zgâlţâit să se trezească. Nu va regreta, volumul conţinând şi „bibelouri” de o mare fineţe, pe care ai vrea să le pui la vedere, alături de altele de porţelan. Citez integral doar un poem, celelalte găsindu-le domniile voastre:
Arhitectură salină
Delicat
cu degetele-i fine
Cenuşăreasa luă
puţină sare.
În solniţă rămăseseră
câteva dune albe
mărunte mărunte...
. ..Leo Butnaru nu este doar un caligraf al „clipei” (volumul anterior de poeme, Vieţi neparalele, conţine în special texte complexe, „în straturi”), dar anume agerimea reacţiei momentane mi se pare calitatea sa esenţială. Leo Butnaru are câte un blitz în fiecare ochi: cum clipeşte, te şi înregistrează!
Em. GALAICU-PĂUN, Flux, 11.12. 1998
Pe cont propriu...
Leo Butnaru se numără printre autorii ce au izbândit atât în ţara de peste Prut cât şi în patria mamă, fiind printre cei acceptaţi, cultivaţi şi răsplătiţi pentru activitatea lor dinamică, insistentă şi înglobată atitudinii optzeciste (...) Un european în toată puterea cuvântului, luând cu asalt meridiane tot mai neaşteptate, un artist căutând continuu să lupte cu sine, cu alţii, cu relele de tot felul, aşa cum mărturisea într-un recent interviu publicat în revista „Luceafărul”.
Gladiatorul de destine mi se pare o carte construită atent, încadrată între o prefaţă (Cu mâna pe umărul colegului) şi o postfaţă ce fac din nou trimitere la leit-motivul liricii sale, iluzia necesară... Este sintagma definitorie a maturităţii sale artistice.
Liviu GRĂSOIU, Luceafărul, nr.23, 1999
Ironie şi patetism
Leo Butnaru ilustrează în mod izbitor voinţa de emancipare a poeziei basarabene de sub tutela clişeelor tradiţionaliste. Acestea au avut, din pricini contextuale vădite, o viaţă mai lungă în Moldova dintre Prut şi Nistru, ajungând nu doar la o tendinţă trufaş-emblematică, ci şi la cea a unui monopol literar. Nevoia de ajustare a creaţiei lirice la cursul său modern se făcea simţită. Născut în 1949, Leo Butnaru face figura unui „cap de serie” a procesului în chestiune, pe care şi l-a asumat, explicabil, generaţia tânără. Cultivat, mobil, dezinvolt, poetul pune accentul pe latura intelectuală a creaţiei, degajând posibilităţile sale mediate, combinatoaria sa evaluată „la rece”, însă nu în direcţia unui livresc uscat, ci în sensul fanteziei şi al ironiei. Cele două aspecte se coroborează reciproc. Dacă fantezia e o evadare din real, mai curând spontană, umorală, ironia e o irealizare „tendenţioasă”, elaborată cu bună ştiinţă, dispunând de ţinte de atac precizabile. Ambele procedee îşi propun a combate locul comun, a aerisi limbajul, a reforma viziunea poetică. Sunt mijloace de „ardere a etapelor”, autorul se simte liber a inova într-un domeniu în care trecutul produce totdeauna „obstacole” de o gravitate sterilă, oneroasă, prin simpla lor adiţionare în timp. În Basarabia, ele au fost favorizate de un climat specific, de izolaţionism şi suspiciune.
Un prim obiectiv al lui Leo Butnaru îl reprezintă existenţialul. Acel „nivel zero” de la care porneşte creaţia literară, ce reprezintă demarcaţia sa de propriile-i teme. Cu aerul unei divagaţii, al unei vioaie alambicări de reprezentări şi consideraţii, poetul sugerează complexitatea unei vieţi în care contradicţiile, defel puţine şi lipsite de însemnătate, pot fi asumate nu doar pe partea lor dramatică, ci şi pe cea relativizantă, jovială...
Dar interesul major al poetului îl constituie viaţa societăţii în care se află implantat. Aceasta e prizată în fondul său, căruia imaginaţia îi acutizează liniile, dezvăluindu-i absurdul intrinsec. Faptul că poetul nu cultivă protestul vehement, revolta pe faţă, ci una discretă, umorescă, sporeşte neîndoios efectul rechizitoriului...
Ca pentru a-şi onora ironia de care uzează, poetul nu pregetă a şi-o întoarce împotriva propriei persoane. Autoironia e o modalitate de a se situa pe treapta situaţiei obşteşti, pentru a se putea pronunţa în numele ei, însă şi o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică interior ascuţişurile satirei. E o „democratizare” a eului, menit a-i gira libertatea manifestrărilor publice.
Gheorghe GRIGURCU, Poezia română contemporană, vol. I, 2000
Solida ştiinţă a edificării poeziei
De reţinut, desigur, referindu-ne la versurile lui Leo Butnaru, trimiterile livreşti şi parabolele, textualismul bine temperat şi faconda lingvistică, toate vorbind despre solida ştiinţă a edificării poeziei ce a marcat succesiunea de generaţii lirice ale acestui sfârşit de veac/de mileniu –, nu mai puţin, însă, şi o sumă de aspecte ce individualizează poezia acestui important poet român de peste Prut. Poezie, am spune, şi în substanţiala culegere de faţă, monologală, calm dezabuzată şi, până la un punct, mizantropcă, consemnând un răstimp al risipirii iluziilor –, un şir de consideraţii ironice, de comentarii libere despre umanitate şi civilizaţie, despre viaţă şi timp, artă şi civilizaţie.
Lucian ALEXIU, prezentare la volumul de poeme Lamentaţia Semiramidei, 2000
Revelaţia
. ..Iată de ce, ajungând la Leo Butnaru şi citind, cu un fel de rezervă preconcepută, cele trei „apocalipse”, dar toate trei şi până la capăt, am avut o mare bucurie. Mai mult decât bucurie – am simţit ceva care nu poate fi decât... simţit.
După ce citesc prima bucată, trec la a doua şi abia după ce am citit „Parisul, fotbalul şi poetul” – s-a produs revelaţia. Am reluat lectura, comunicând cu „Suburbie” aşa cum comunicasem cu ultima, „Parisul, fotbalul şi poetul”, cu a doua, „Gara sau Teba destinelor” mai mult decât cu prima, şi când am ajuns a doua oară la a treia bucată am avut întreaga, deplina şi rara bucurie. Foarte rară aici, la noi.
Aproape că nici nu comunic „literar” cu lumea scrisului. N-am, nu prea am ce comunica. Toţi scriu de toate, dar nu pentru toţi. Şi nici pentru unii măcar. Pentru sine, la sigur. Ei scriu, ei citesc... Cu mici excepţii, creaţia, la Chişinău, are gustul rachiului de-al treilea. Tulbure, acru, câteva grade tărie şi aduce a cocleala ţevii prin care a venit pe lume. Cine a făcut vreodată ţuică/basamac moldovenesc o să mă înţeleagă perfect. Cine nu, citiţi cele trei, eu le-am zis „apocaliptice”, ale lui L. Butnaru şi ve-ţi simţi mai mult decât o adevărată tărie. Un rând mai răscolitor ca altul! O metaforă mai încăpătoare ca altele!
Mă opresc aici. Ca să nu banalizez trista bucurie din această dis-de-dimineaţă.
Serafim SAKA, Jurnal, 30 august 2001
Un poet care şi-a înţeles destinul
...poezia lui Leo Butnaru împlineşte imaginea unui poet care şi-a înţeles perfect destinul, mai curând drumul pe care şi l-a ales ca pe o împăcare cu sine. Scriind între Prut şi Nistru, pare a fi un răzeş uitat acolo de timp, sau „cavaler al veselei figuri”, cum spune într-un poem... Cântecul lui se aude zilnic, ceas de ceas aici, de partea cealaltă a Prutului.
Gellu DORIAN, Convorbiri literare, nr.9, 2001
De memorat, de transcris, de recitit...
Apărut în celebra, de acum, serie „Cartea de vizită”, Leo Butnaru ne oferă poeme de scurtă respiraţie, uşor de memorat, de transcris, de recitit, de... tradus, precum şi grafică adecvată... Regăsim în poezia rafinatului scriitor de peste Prut: erudiţia, inteligenţa textuală, dezinvoltura ideatică. Toate, într-un discurs liric personal, seducător-complice, inspirat: „Cu prelungele-i gene/ zeiţa norocului te citeşte/ în Braille. De ce/ ai mai dori/ să te şi vadă?” (Fortuna Augusta).
Lucian VASILIU, Convorbiri literare, nr. 5, 2003
Semnul certitudinii
Este, oricum, poezia unui sceptic, dar a unuia care refuză melancolia, implicată şi cumva decantată, în favoarea unui anumit activism, căci el recuperează sensul şi crede, ca să zic aşa, în himerele frumuseţii şi în şansa poeziei, de a fi chiar un analagon al vieţii (...)
Pe scurt, poezia lui Leo Butnaru este una a maximei lucidităţi, iar toate jocurile recuperatoare poartă cu ele nu nonşalanţa unui ludic, ci angajarea celui care se sfâşie în permanenţă pe sine atunci când trage de pe chipul realităţii mantia iluziilor (...)
Nu mai este nevoie să spun că, trăitor la Chişinău – dar foarte prezent în ţară la întâlnirile din lume literară – , Leo Butnaru nu are nevoie de nici un fel de concesie în apreciere. Poezia lui, pe care am trecut-o în categoria ironiştilor amari şi a ludicilor cinici, trece nu numai orice exigenţă critică, dar demonstrează, la toate nivelurile, şi o egalitate cu sine care nu poate fi decât semnul unei certitudini. El este, în fond, stăpân pe un teritoriu pe care singur şi l-a creat şi care este inconfundabil.
Mircea A. DIACONU, Ziua Literară, 22.IX.2003
Cu lupa critică
Constatăm cu satisfacţie că dl. Leo Butnaru, poetul, criticul, istoricul literar care a selectat traducerile pentru această amplă antologie, nu a ignorat nici unul din pericolele care pasc o asemenea întreprindere, prin materia ei gingaşă şi supusă lupei critice. A fi rămas la o înaltă clasă a criteriilor, în ordinea posibilului, favorabil în cazul prezent, este un merit ce nu îi poate fi retras. Altcum, totul în această antologie de traduceri efectuate din dinferite epoci ale liricii universale de poeţi basarabeni este nou pentru cititorul de dincoace de Prut, inclusiv savoarea unor termeni mai frecvenţi dincolo, pierduţi sau uitaţi aici, ori generaţi de geniul neobosit al graiului [...] antologia ar trebui sî figureze în librăriile, bibliotecile publice ale întregii suflări de grai românesc.
Barbu CIOCULESCU, Traduceri din poezia universală, Ch., 2004 (Postfaţă.)
* * *
Leo Butnaru – un autor care îşi trăieşte ideile cu pasiunea şi devotamentul unui adevărat creator.
Vasile GÂRNEŢ, Contrafort, nr. 5-6, 2004
Indexuri auxiliare
Indexul alfabetic de nume
A
Abăluţă Constantin
75, 514
Adam Ioan
505
Adam Sergiu
49, 67
Alanyal M. Rauf
92
Alexandru Ioan
82
Alexiu Lucian
5, 58
Alighieri Dante
(88)
Anghel Petre
75
Apollinaire Guillaume
(691)
Apostoleanu Corina
5, 50,
Aristofan
(112)
Asenov V.
539
Atanasov M.
20,
Ayghi Ghennadi
536, 537, 540-546, (655), (659), (694)
B
Baconsky A. E.
(308), (667)
Bacovia George
(348), (604)
Bahnaru Vasile
93
Balaci Alexandru
75
Baltag Cezar
82, 515, 532
Bantoş Ana
32
Barbu Ion
(121), (167), (236)
Barbu Lăutarul
(189)
Baymak Ethem
92
Băcăuanu-Nemaţ Silviu
503
Bălan Constantin
57
Bădărău George
33
Bărbulescu Simion
1, 51, 102, 633, 646, 650
Bâkov Roland
516
Beethoven Ludwig van
(1), (24), (250)
Belicov Serafim
605, 606
Beşleagă Vladimir
82
Bivol Efim
508
Blaga Lucian
(92)
Blandiana Ana
82, 517, (663), (688)
Blendea Vasile
75
Borges Jorge Luis
(355)
Börnson B.
548
Breban Nicolae
82, 518
Brebu C. E.
5, 79
Briedis Leons
(677)
Burac Andrei
89
Burliuk David
(540), 572
Burnar Ion
607, 660
Busuioc Aureliu
75, 89, 92, 519
C
Caragiale I. L.
(356), (423), (680)
Cărare Petru
89, (669)
Cardaş M.
613
Cassian Maria Spiridon
67, 75, 511
Călinescu Matei
521
Câmpan Diana
114, 633
Cârstea Cristina
496
Cenuşă Mircea
113
Chao Ding
490
Char René
549, 550
Chaucer Geoffrey
(112)
Chénier André
(1), (5), (25)
Chincea Călin
5, 34
Christi Aura
1, 5, 31, 44, 82, 633
Cibotaru Adrian
83
Cimpoi Mihai
1, 5, 11, 31, 41, 49, 89, 92, 115, 617, 618, 633, 646, 650
Cioacă-Ioanid Şt.
59, 485, 614
Ciobanu Mircea
82, 615, (687)
Ciobanu Vitalie
1, 5, 31, 84, 103, 510, 633, 646
Ciocan Iulian
52, 68
Ciocanu Anatol
92
Ciocanu Aur.
619, (683)
Cioculescu Barbu
5, 523, 616
Ciopraga Constantin
1,5, 31,45, 94, 633, 646, 647, 650
Cioran Emil
120, 236
Codreanu Theodor
1, 5, 31, 46, 621, 633, 646
Cojocaru Vasile
(322)
Costenco Nicolai
(668)
Creangă Ion
(1), (7), (250)
Cusin Adi
1, 5, 15, 16,
D
Dabija Violeta
13
Dali Salvador
(382)
Damdinov N.
551
Damian Liviu
603
Danilişin Anatol
97, (321), 622
David Aurel
(344)
Decebal
(1), (13), (181)
Diaconu Mircea A.
5, 80
Dickens Charles
300
Dingping Yu
552
Diogene
(5), (41), (88), (109), (113), (153), (167), (229)
Dobre Ana
5, 26
Dorian Gellu
1, 5, 60, 647
Drăgan Iosif
92
Dudnic Petru
334
Dumbrăveanu Victor
5, 624
E
Eminescu Mihai
(67), (181), (159), (331), (337), (340), (386), (507), (670)
Euripide
1, 12, 113
F
Filip Iulian
98
Fotea Corneliu
53, 633
Fujun Zhao
553
G
Galaicu-Păun Em.
1, 5, 27, 31, 47, 633
Galben Corneliu
104
Gamzatov Rasul
554
Gârneţ Vasile
1, 5, 95, 108, 625, 633, 654, 655
Gheorghe Adrian
495
Gherman Ion
1, 5, 92, 633
Gherman Victor
61, 69, 105, 633
Gialil Musa
555
Grăsoiu Liviu
1, 5, 28, 647
Grigurcu Gheorghe
1, 5, 17, 35, 524, 647, (672)
Gromov Alexandru
75
Guţu Aurel
77
H
Hadârcă Ion
5
Hagiu Agrepina
75
Halalău Florin
629
Harabagiu Victoria
7
Hikmet Nazim
(1), (5), (6), (24) , (167) , (168)
Hlebnikov Velimir
(298), (412), 538, 556-577, 642, 653, 655, (664)
Homer
(113)
Horodniceanu Nicu
(678)
Hostiuc Ştefan
1, 5, 647
Hűsnű Daglarcia
578
I
Iachim Ion
491
Iaru Florin
75
Ibsen Henrik
579
Iepure Diana
630, 631, 632
Ilica Carolina
75
Iskander Fazil
580
Ismailov Vladimir
89
Istrate Gheorghe
1, 5, 31, 48, 633, 647, 650
Istru Bogdan
89
J
Jun Yu
581
K
Khayyam Omar
(1), (5), (23), (90), (168)
Kipling R Rudyard
(400), (682), (692)
Kovaci Ivan
1, 62, 634
Kulikovski Lidia
11
L
Laisheung Choi
582
Larion Artur
5, 31, 110, 633
Leahu Nicolae
636, 637
Leć St. J.
583
Leviţchi Vasile
75
Lukun Zhu
584
Lundkvist Artur
24
M
Malevici Cazimir
(540)
Manolescu Nicolae
633, 646
Marcu Emilian
5, 79, 99
Marques Gabriel Garcia
78, 123
Martin Mircea
82, 525
Matcovschi Dumitru
89
Matei A.
71
Mărgineanu Ion
5, 116, (686)
Mânăscurtă Ioan
92, (681)
Medoni Ariadna
(403)
Meniuc George
(112), (673), (674)
Mihail Gh. Cibotaru
89
Milescu Victoria
1, 5, 64, 106, 477, 488, 497, 509,
Milescu-Spătaru Nicolae
23, 90
Miloş Ion
92
Mincu Marin
526
Mircea Ion
(113)
Moldovan Ioan
75
Mosari G.
86
Mozart Wolfgang Amadeus
24
Muscalu Florin
5, 31, 633
N
Nastasiu Vasile
8, 21
Navoi
(1, 168)
Neagu Fănuş
1, 5, 25, 82, 92, 633, 650
Nedelciu Mircea
92, 532
O
Oleinik I.
19
Onea Octavian
639
Orlea C.
37
Orlinov O.
585
P
Panait Ion
502
Panaite Nicolae
5, 38,
Papuc Liviu
5, 31, 111, 633, 650,
Paracelsus
(78), (133), (137), (222)
Petean Mircea
75
Pleşu Andrei
92, 532
Pop D.
65
Popa Paulina
501
Popa-Popa’s Ştefan
75, 145, (373), 640
Popescu Dumitru Radu
92
Praslov A.
586
Preda Sorin
92, 532
Prelipceanu Nicolae
72, 492
Pricop Dumitru
5, 31, 633,
Proca Ion
489
Puslojić Adam
75, 603, 644, (695)
R
Rachieru Adrian-Dinu
645
Rainis Ianis
(112)
Raţă Victoria
10
Rău Aurel
92
Rilke Rainer Maria
(91), (130), (131), (638), (675)
Rodin
(88)
Röentgen
(1), (5), (41), (113)
Roibu Nicolae
29, 73, 96, 494, 500, 506
Romanciuc Vasile
1, 5, 39, 89, 648, (679), (689), (693)
Romanescu Eleonora
345
Romanescu Ioanid
1, 5, 31, 43, 82, 603, 633, 647, 650, (690)
Roşianu Radu
14
Roşioru Ion
3, 5, 40, 107
Rusu Nicolae
54
S
Sainciuc Glebus
89, (350), 649
Saint-Exupery Antoine
(413)
Saka Serafim
1, 5, 92
Salâkov K
587
Salieri
24
Savin Nicolae
5, 55
Sântimbreanu Mircea
527
Scutelnicu Petru
5, 56,
Shakespeare William
(24), (112)
Shaoyun Ren
588
Skujienieks Knuts
589
Smâşleaiev A.
651
Socrate
(1, 5, 12, 41, 88, 97, 99, 113, 183, 212)
Södergran E.
590
Soltan Maria
11
Sorescu Marin
92, 532
Soviany Octavian
4, 652,
Spiridon Cassian Maria
511
Stanca Dan
5, 31, 87, 499, 633,
Sterom Victor
66
Stănescu Nichita
(254), (361), (532), (684)
Stoica Petre
92
Suceveanu Arcadie
92
Ş
Şomcutean Z.
652
Ştefan cel Mare
13, 385
Šimić Antun Branko
591, 592
T
Tomozei Gheorghe
92, 532
Tomuş Mircea
92, 532
Ţone Nicolae
666
Tudoran Dorin
82, 528
Tupan Marius
82, 529, 633
Turgheniev I. A.
593
Ţ
Ţăranu Petru
75, 530
Ţărnea George
92
Ţeposu Radu G.
531
Ţone Nicolae
(665)
Ţurcanu Lucia
9, 74
U
Ulici Laurenţiu
92, (184), (671)
Ungureanu Cornel
(685)
Ungureanu Elena
653
Uricaru Eugen
82
V
Vâlcev N.
594
Vallejo César
(31,199)
Vârtosu M.
656
Vasiliu Lucian
5, 100
Vatamaniuc Dimitrie
92
Vatamanu Ion
(660), (662)
Verlaine Paul
(112)
Vieru Gr.
(183)
Vieru Nicolae
89, (278), 657, (696)
Vişan Dorel
75
Vodă Ana
18, 658
Vodă Gheorghe
5, 6, 24, 89, 90, (112), 603,
Voicu A.
659
Voznesenski Andrei
595, 596
W
Wenluan Jin
597
Wilde Oscar
88
X
Xinge Jing
598
Xu Wei
599
Z
Zarathustra
91, 127
Zegrea Ilie Tudor
504
Zeletin C.D.
532, 533
Zhaochun Tan.
600
Zhixiang Fu
601
* În toate cazurile este indicată ediţia din Bucureşti, cu o singură excepţie, referitoare la cea din Chişinău, menţionată la locul cuvenit.
